Page 10 - 1924-13-14

Pag. 162----------------------------------- - - - - - C O S I N 2 E A N A - - - - - - - - - - --------------------------- 25—Vil. 1924

celor dintâi păsări. Ardesia de So- coincide cu terţiarul şi quaternarul (leneşul, Bradipus tridactilus), vidre,
lenhofen ne-a păstrat scheletul pa- geologic. E împărţit în sisteme caşi tapiri, lame (Auchemia lama), lupi,
sărei archaeopteryx care deja sbura celelalte ere. lumătatea mai veche maimuţe, armadili (dasip) iar în
cu aripi împănate dar în gură şi-a a erei kainozoice este terţiarul iar Australia pasărea uriaşe dinornis era
păstrat dinjii de şopârlă ai străbu­ cea mai nouă e quaternarul sau stăpânitoare.
nilor. Mamiferele erau puţine — epoca diluvială, numită astfel pre- Omul, în aceste vremuri, era a’ât
mici animale dideljice le reprezentau supunându-se că în acea vreme a de desvoltat şi de perfect încât
pe uscat — în mări însă delphinii fost diluviul biblic. Această epocă originea lui se poate considera din
şi rechinii s’au sporit aşa de mult diluvială trece pe neobservate în era terţiară. Naturalistul Dubois în
că pe încetul au stârpit plesiosaurii vremea contimporană sau alluvium, straturi t nere din pliocen a găsit
şi ichtiosaurii rămânând ei stăpânii cum îi zice ştiinţa. atari fosile animale a căror structură
mărilor până în zilele noastre. Delà Lyell, geolog englez, terţiarul evidenţia existenţa de odinioară a
3. Sistemul cretacic. Reptilele de­ îl împărţim în trei sisteme: omului - maimuţă (pithecantropus),
vin din ce în ce mai puţine. Pie- 1. Eocenul, aduce aurora lumei mai bine existenţa acelui animal
siosaurul, ichtyosaurul şi pterodac- organice de astăzi. Mamiferele pri­ care n’a fost nici maimuţă dar nici
tylul degenerează, în schimb croco­ mitive devin din ce în ce mai nu­ inteligerţi omului n’a avut o. Cer­
dilii şi broaştele ţestoase se desvoaltă meroase. Iată câteva din speciile cetările ulterioare au arătat că pithe­
din ce în ce mai mult. Dinosaurii cari se iviră : phaenacodus, strămoşul cantropus era mai înrudit cu mai­
dispar; rămâne caşi reprez ntant calului de azi, de mărimea unui muţele şi în evoluţia până la om
doar inguanodonul erbivor. In acest câine cu o asemănare mai mult de ar fi o treaptă prea îndepărtată.
sistem păsările se despart în două răpitor, strămoşii porcului, hipopo­ Rămâne deci ca ştiinţa să afle acel
categorii: hesperornis, păsări cari tamului, cămilei, coryphadonul în­ reprezentant al evoluţiei care se
nu ştiau să sboare, elementul lor rudit cu urşii, dinocerasul, jumătate apropie mai mult de „homo sapiens“.
fiind apa şi coniornis, a căror ele­ elefant jumătate rinocer, strămoşii Cea mai veche relicuie, a cărei
ment era aerul cucerind definitiv maimuţelor şi cei ai animalelor ru­ origine omenească e incontestabilă,
văzduhul dela pterodactyli. Mami­ megătoare. s’a găsit în straturi din epoca dilu­
ferele sistemului cretacic erau ace­ 2. Miocenul. Păduri întinse de vială în valea Neander (lângă Düs­
leaşi animale mici didelfice ale si­ bambus, dafini, camfor, mirt, salcâmi, seldorf).
stemului jurasic. Fosile de ale ace­ platani, smochini, plopi, gastani, tisă
stora s’au găsit în apropierea satului şi brazi acopereau mari suprafeţe Căpăţâna acestuia se aseamănă
Sânpetru din jud. Hunedoara. Ele de pe uscat. Mările se populară cu mult cu cea a gorilei femeniste.
erau aruncate clae peste grămadă răpitoarele balena şi delfinul, pe S’au mai găsit încă oseminte de ale
şi de aci presupunem că în locul uscat hiena, leu), tigrul, ursul, rino­ omului primitiv în Spy şi lângă
acela au făcut un ospăţ copios gru­ cerul, mastodomrf, dinothérium, efc~ Krapina (Croaţia), dar originea, caşi
puri de amfibii înrudire cu croco­ fantul străveclru, erau singurii stă- în vechime, nu s’a putut stabili deşi
dili. Tot aci s’a găsit căpăţâna unei pânitori. construcţia organică a fost restabi­
specii de şopârle necunoscută în 3. Pliocenul. Pământul îşi ia con­ lită uşor. Omul diluvial era relativ
lumea ştiinţfică până atunci. turul geografic de astăzi. * Plantele puţin desvoltat, cu un exterior caşi
Evul nou — era kainozoică — şi animalele, cu mici diferenţe, sunt al maimuţelor, cu o cultură primi­
acele din zilele noastre. Spre pildă tivă: era sclavul naturei luptând în­
treaga viaţă pentru existenţă ei n’a
melcii din pliocen, aproape 90°/«,
trăesc şi azi în mări sau în apele putut să se ridice la preocupări de
:
dulc . Şopârlele de mare nu se mai un ordin mai înalt. Iar când omul,
ieşind din epoca diluvială, contem-
pomenesc, dispărură cu desăvârşire, plează şi raţionează, supune sco­
balenele le iau locul în stăpânirea purilor sale agenţii naturali, atunci
mărilor. Dinosaurii de pe uscat ce­
dează pas cu pas în faţa mamiferelor prin mintea sa el dă epocei quater­
cari sunt supuse apoi schimbărilor näre caracteristica individualităţii
sale. Dar dela aceia vreme abia
pe cari le necesitau variaţiunile
circumstanţelor naturale. Din’ acest trecură una sută de mii de ani şi
sistem datează calul cu trei „degete“, această durată e un strop în marea
celor şase milia'de de ani pe cari
elephas meridionalis,strămoşul apr.- îi numără pământul nostru, tinăr
piat al elefantului, cămilele primitive,
cerbii şi râmătoarele iar aerul se totuşi în comparaţie cu alte corpuri
cereşti.
populează cu păsări.
— După o revistă străină —
Epoca diluvială, pleistocenul sau
quaternarul geologic nu diferă a-
proape cu nimic de caracteristicele
vremurilor pe cari le ajunserăm noi.
Doar fauna mamiferelor este alta.
Ele erau mai desvoltate, de o con­
strucţie mai mare. Spre pildă mam-
mutul, despre care Cuvier a desco­
perit că este părintele elefantului
din Indii. Europa era în special
Deputatul italian Matteotti, care a fost
omorît de fascişti. Cadavrul lui Mate- populată cu cai sălbatici, urşi, lei,
otti n’a putut fi Încă găsit nici până azi. reni. America nord'că cu bradipi