Page 20 - 1924-13-14

Pag. 172 C O S I N Z E A N A 25—VU. 192

rică a marelui Avram Iancu. Feri­ ţelor lui, aşa cum el avut-a pe a-
cită idee! ceea a lui Horia, Cloşca şi Crişan.
Actul I al tragediei se petrece Ia Cu tragedia „Avram Iancu“ Dl
Vidra de sus în faţa casei Iancule- Ioan Pop Floranţin face un frumos
ştilor. Dialogul servitorilor cari se dar literaturii noaste dramatice. Ve-»
întreabă ce va îeşi din „domnişo­ nită într’un timp când drame senti­
rul“ Iancu, deoarece umblă zi şi mentale fără nici o tendinţă de
noapte cutreerând munţii cu arma educaţie socială sau naţională in­
la umăr, e uşor. şi firesc. Figura lui vadează rafturile librăriilor, lucrarea
Iancu, în discuţia cu Vasvari, o ve­ D-lui Floranţin e o isbândă. Ar fi
dem în toată măreţia ei. Pătruns un frumos omagiu adus eroului
până în adâncul sufletului de su­ martir Avram Iancu, dacă această
ferinţele românilor pe cari vrea să-i tragedie s’ar reprezenta cu ocazia
desrobească, având în inimă icoana serbărilor din 30 August.
martirilor Horia, Cloşca şi Crişan
Expoziţia şcoalelor de meserii. cari cer răsbunare; — Iancu res­ *
In mijlocul unei solemnităţi fru­ pectă totuşi legile ospitalităţii şi Galia Tudor, „Camelia“ tragedie
moase şi în prezenţa D-lui minis­ nu-i dă lui Vasvari, care venise
tru Anghelescu, în Cluj s-a deschis la el sub nume falş, plata cuvenită. în 3 acte, prolog şi epilog.
Duminecă, 20 Iulie, expoziţia şcoa­ Actul II. Adunarea fruntaşilor ro­ Tragedia D-nei Galia Tudor, are
lelor de arte şi meserii din Ardeal. mâni în piaţa Blajului. Iancu vine o învăţătură şi o tendinţă. D-sa
La deschidere o fericită coincidenţă cu ostaşii lui, dar e silit să se re­ compară viaţa omului cu aceea a
a făcut, ca să iee parte nu numai tragă fiind annnţat că ungurii i-au florilor. Nana (trandafirul roşu),
un’select public clujan ci şi excursio­ întins o cursă. Elena (camelia) şi Vanda (violeta),
niştii Moldovei şi ai Basarabiei, ve­ Actul III, la Fântânele, în Carpaţi. sunt trei flori care în prolog îşi
niţi să vadă Ardealul subt egida Lupte între românii lui Iancu şi un­ pevestesc peripeţiile prin care au
Ateneului popular Tătăraşi. guri. Vasvari cade ucis de mâna trecut până când au ajuns în praful
Călătorii, cât şi clujanii de baş­ unui român. Iancu primeşte vorbă drumului. In actul I suntem martorii
tină au înregistrat cu o bucurie şi delà împăratul să meargă la Viena. primului sărut al Vandei. In actul
cu o surprindere, ce nu se poate EI e pus să jure că nu va mai ri­ II. vedem mustrarea de cuget a
ascunde, toată opera ce se desfă­ dica gloatele, dar refuză. Elenei care, îndemnată de „amicul
şura înaintea lor. Obiecte masive Actul IV, sala de aşteptare a pa­ casei“ şi-a otrăvit bărbatul, şi pe
şi frumoase de casă şi instrumente latului imperial din Viena. Iancu e urmă, lângă trupul lui mort şi în
de tot felul împodobeau sălile mu­ isgonit de către împărat. Printr’un faţa amantului, s'e sinucide. In actul
zeului technic, iar pe pereţi desem- dureros hohot de râs, autorul ne III Nana îşi răsbună sorioara
nurile aceloraşi obiecte arătau dex­ arată întreaga tragedie sufletească care a căzut victima unui oare care
teritatea şi priceperea acelor sute a marelui erou, îndreptăţită lui in­ Liviu. Epilogul, cuprinde discuţia
şi sute de elevi, cari cresc astăzi dignare contra împăratului. Delà celor trei flori, întreruptă la înce­
în şcolile de arte şi meserii de pe Viena, este dus la Alba-Iulia şi în­ putul tragediei, când au adormit
cuprinsul Ardealului. începând dela chis, dar nu stă mult, căci prietenii pentruca in vis să vadă urmarea
cele mai simple paturi şi mese şi lui stăruind pe lângă împărat, îl poveştilor ce-şi spuseseră. Aci, au­
trecând peste un şir întreg de alte liberează. Dar e prea târziu. toarea filosofează asupra vieţii. Dsa
obiecte de prima necesitate, până Actul V, în Brpd. Comisarul un­ pune în gura măturătorului de
la luxoasele candelabre ale şcolilor guresc însoţit de panduri vine să-l stradă, versuri al căror înţăles se
de arte şi meserii din Cluj şi Ora­ aresteze din nou. Dar Iancu se face aseamănă cu al dialogului groparilor
dea, expoziţia aceasţa îţi arăta tot nebun şi ungurii îl lasă în pace. din „Hamlet*.
ceace viaţa îţi cere în casă şi în Simţindu-şi apropiat sfârş'tul, Iancu într’un cuvânt, D na Galia Tudor
îndeletnicirele tale zilnice. O legi­ roagă pe câţiva amici ai lui să-l ne descrie scara supliciilor omeneşti.
timă mândrie cuprindea sufletul, îngroape sub gorunul lui Horia. Iicepând cu primul sărut, când fe-
când vedea că toată această muncă Tragedia are acţiune. E scrisă cu meea se găseşte în epoca la care
este săvârşită de tânăra generaţie mult avânt patriotic. Caracterele se fabrică iluzii şi se fac idea­
de meseriaşi români, care se creiază personagiilor sunt bine prinse, ac­ luri; — continuă cu femeea adul­
cu atâta trudă şi zăbavă, dar care ţiunile admirabil împletite. Perso­ teră şi criminală în acelaş timp —
trebue să se creieze, pentru a com­ nalitatea lui Avram Iancu răsare în naiva de ieri! — dar care posedă
plecta naţia românească în toate fiecare act, în fiecare scenă, mai totuşi atâta simţ ca să-şi măsoare
clasele ei sociale. mare, mai desăvârşită. Bun şi mi­ nemernicia, şi cu ultima rămăşiţă
5. B. lostiv cu ai Iui, — neînduplecat
* până la cruzime cu asupritorii, în­ a demnităţii, îşi pune capăt zilelor;—
călzit până la exaltare, vrea să de­ şi în fine, termină prin a ne înfă­
Ioan Pop-Florantin i „Avram ţişa răsbunarea în persoana mamei,
săvârşească opera eroilor traşi pe
Iancu“, tragedie istorică în 5 acte. roată. Dar puterea vrăjmaşilor a fost care prin destăinuirile ce le face
Până acuma s’au scris multe cărţi mai mare. El cade învins, având servitoarei sintetizează întreaga ei
despre „Regele Munţilor* dar lu­ însă credinţa că năzuinţele lui vor viaţă pentru a justifica de când o
crarea prezentată de Dl Florantin, fi duse la bun sfârşit, curând sau stăpâneşte demonul răsbunării.
este singură în genul ei. Din istorie, mai târziu, de alţii care vor lupta Lucrarea D-nei Galia Tudor este
legende şi comunicări personale, Dl pentru sfântul ideal având în su­ o bună lecţie pentru tinerime.
Florantin a închegat tragedia isto- flete amintirea luptelor şi suferin­ Costel Dumitrescu-Delavarona.