Page 21 - 1924-13-14

25—VIL 1024---------------- ----------- C O S I N Z E A N A — ..... £> g
a
hotel. Guvernul actual a oferit şi noastră a ajuns să fie sinonimă cu
el premiul lui: scumpirea hârtiei... prostia. Nimeni nu poate obliga
♦ statul român să se ţină de hotărâ­
Apaşii tiparului. Ruşinea mo­ rile nechibzuite dela Alba Iulia în
ravurilor noastre ne sileşte să ne chestia minorităţilor. Observăm strict
ocupăm aici, în colţul unei rubrici tratatele de pace, mai mult nu pu­
culturale, de o urâtă speţă a sam­ tem. Regretăm că d. Ciato pretinde
sarilor presei. Circulă dela o vreme, mai mult pentru alţii decât pentru
cu deosebire prin provincie, unde noi, cari am fost batjocoriţi secole
se poate opera mai în voie, o mul­ de-arândul în modul cel mai crud
ţime de tipuri suspecte, de cele de minorităţile noastre. DI Ciato
mai multe ori evrei, cari se înde­ cere pentru minorităţi: şcoli confe­
letnicesc cu plasarea de albumuri, sionale, universităţi, miniştri în gu­
reviste şi fotografii, storcând banii vern, etc. etc. Judece orice om ne­
oamenilor de treabă cu ajutorul or­ preocupat dacă aceste pretenţii sunt
ganelor poliţieneşti, şi lăsând în justificate, şi dacă înfăptuirea lor
urmă oribile lepădături ale tiparu­ n’ar fi un dezastru pentru neamul
lui. Am văzut şi noi câteva. Un al­ nostru, — şi atunci va înţelege va­
Culturale bum, botezat „al încoronării“, edi­ loarea broşurii umanitare a dlui
tat nu se ştie de cine, cu clişee Ciato, apărătorul minorităţilor, care
sunt necontenit în ofensivă faţă de
Premii literare. In primăvara invizibile, de o revoltătoare lipsă statul român.
aceasta, a cărei frăgezime s’a topit de gust, şi o colecţie de „figuri *
subt căldura soarelui de Iulie, o contemporane“, printre cari am ad­
O comemorare meritată. „Car-
adevărată revărsare de premii s’a mirat portretele impozante a şapte paţii“ din Braşov au comemorat
abătut peste literatura românească. căpitani de jandarmi şi a cinci printr’un număr festiv pe regretatul
Şi-a împărţit mai întâi Academia prefecţi de poliţie. Dr. Aurel Mureşianu, dela moartea
română recompensele sale anuale. Toate aceste pretexte de excro-
Au urmat cele două premii de câte cherie sunt, vai ! bine sprijinite de căruia s’au împlinit 15 ani. Cu
acest prilej gazeta braşoveană, care
o sută de mii lei ale ministerului ministerele din Bucureşti, şi apaşii
Artelor. Insfârşit, pentrucă d. Iacob operează uzând peste tot de pre­ n’a fost totuş nici întemeiată şi nici
Rozenthal nu putea să lipsească siunea stăruitoare a puterei execu­ condusă de Mureşeni, — a publicat
dela această generoasă ocrotire a tive. Bieţii negustori, sărmanele co­ mai multe fotografii din viaţa ace­
stei distinse familii, câteva scrisori
culturei autohtone, şi-a tras şi ga­ mune rurale, se văd nevoite să plă­
zeta Dimineaţa premiul ei, oferind tească sume frumuşele, dela cinci- politice nu fără valoare şi un isto­
50 mii lei unui roman prezentat la sute de lei în sus, pentru îngrăşa- ric al vieţii lui Aurel Mureşian.
concurs. rea câtorva analfabeţi fonfi şi bine
Fiecare din aceste acte de recu­ nutriţi. Politice
noaştere au câte-un înţeles deose­ Ne întrebăm, cum e posibil acest
bit. Recompensele „Academiei ro­ scandal perpetuu, care se petrece In plină vacanţă. — întâmplă­
subt ochii noştrii? Am văzut zilele
mâne“ sunt prea mici pentru a în­ trecute un merituos profesor arde­ rile vieţei noastre politice au întrat
semna altceva decât relevarea de lean, autorul unei admirabile cer­ în obişnuita perioadă de oboseală.
cele mai multe ori vremelnică, a Niciun scandal la Cameră, nicio
celor mai bune cărţi dintr'un an. cetări psihologice asupra epocei întrunire în sala .Dacia“ şi nicio
lui Avram Iancu, care nu găseşte
Ele slujesc şi scriitorilor, indicând banii necesari pentru a-şi tipări nouă târguială de fuziune. Miniştrii,
cu autoritate valoarea operilor ace­ cartea, căci nimeni nu se gândeşte jumătate din ei, au plecat în con­
stora, dar ar trebui să slujească şi cediu (gurile rele spun că lipsa
publicului, punându-i la îndemână să-l ajute. In vremea aceasta însă, lor nu se bagă de seamă) iar frun­
d. Naumescu îşi desface marfa vul­
o competentă selecţiune a valorilor. gară cu concursul inspectorilor şi taşii opoziţiei se odihnesc la Si­
Cele două premii ale Ministerului naia, la Constanţa sau Ia Sovata.
Artelor sunt altceva. Ele au tâlcul a sergenţilor de stradă. Pe întinsul plajei de nisip, subt
E cum nu se poate mai bine.
consacrării definitive acordate unor cerul albastru, pe terasa de brazi
activităţi bine cristalizate. Insfârşit, * a vreunui hotel de munte, adver­
concursurile literare organizate de Ciato L. Problema minoritară sarii de ieri se întâlnesc în costum
marile cotidiane nu năzuiesc mai în România Mare, Cluj. 1924. de baie sau în haine de turişti, îşi
departe de reclama, cu efecte pi­ Broşura aceasta vrea să apere mi­ strâng mâna prieteneşte şi vorbesc
păibile, aranjată în jurul unei între­ norităţile în contra asupririlor ro­ despre efectele nămolului sau de­
prinderi negustoreşti. mâneşti exagerate de autor. Înain­ spre itinerarul escursiunei de mâine.
Pe noi, orice omagiu adus scrii­ tea legilor toţi cetăţenii sunt egali, Caşi cum încăerarea de deunăzi
torilor români, nu poate decât să noi nu putem da privilegii minori­ n’a fost decât o comedie reuşită,
ne bucure. Împrejurările sunt încă tăţilor în defavorul Românilor. In pusă în scenă, pentru amuzamentul
foarte grele pentru literatura româ­ România nu sunt asuprite minori­ galeriei de privitori.
nească, căci, trebuie s’o recunoaş­ tăţile, din contră, li se fac toate Repaosul acesta, să mărturisim
tem, puţini sunt poeţii sau proza­ hatârurile, păgubind interesele ro­ drept, e bine venit şi pentru noi,
torii aceia cari pot trăi onorabil mâneşti. In nici un stat minorităţile modeşti privitori ai întrecerilor de
din îndeletnicirea lor, cel puţin aşa nu se bucură de mai mare libertate pe arena publică. Ni se dă voie
cum reuşesc să facă portarii de ca în România, aşa încât toleranţa să mai răsuflăm. Mai ales în ul-