Page 23 - 1924-13-14

25—VII. 1924———i-—---------- ---- - *--------- C O S I N Z E A N A ¿¡-a™ ------------------------------------ Pag. 157

nalele marţiene au fost înşelăciune Problema copiilor e o problemă săptămâna trecută pe străzile Pa
optică. * a civilizaţiei viitorului. Soluţionarea risului. S’a observat că avea la de-
Probă de haine în faţa jude­ ei se va face luptând împotriva mi­ coltaj şi la bretele o îngustă dungă
cătoriei* O cunoscută artistă dela zeriei pe de-o parte şi îngrijind ca fe­ cu tricolorul italian. Faptul, ar da
„Comedia Franceză“ din Pars a tele să nu fie stânjenite în desvol- de sigur, loc la frumoase combina-
fost împrocesuată de croitorul Ter- tarea trupească în timpul copilăriei, ţiuni de costume şi de nuahţe. Şi
ron pe motiv, că nu vrea să-i plă­ pe de altă parte. Mame sănătoase într’un oraş ca Parisul, n’ar fi de
tească preţul unei haine ce şi-o în locuinţe sănătoase, vor naşte co­ loc greu, ca uitându-te la decoltajul
făcuse de curând în atelierul lui. pii sănătoşi. * cutărei doamne, să ştii de ce na­
Artista s’a apărat, spunând, că haina Scrisorile moarte. Directorul ţionalitate este — dar în cazul a-
e aşa de strâmtă, încât îmbrăcân- poştelor din New-York raportează, cesta... trebue să înveţi mai întâi
du-o nu poate să facă nici o miş­ că în luna Ianuarie zilnic au tre­ ce colori naţionale are fiecare stat.
care. O singură dată a îmbrăcat-o buit să fie trecute 134.615 epistole
şi ieşind pe stradă s’a făcut de râ­ în categoria epistolelor moarte. Ast­
sul lumii. Tremura la fiecare pas fel se numesc epistolele, cari nu Publicaţii noi.
ce-1 făcea cu chiu cu vai, de teama pot să ajungă la destinaţie din
să nu o aresteze vre-un poliţist. cauză, că sunt defectuos adresate. /. Slavici: Nuvele, vol. II. Cartea Româ­
— Cum poţi s’o dovedeşti a- In vreme de-o lună aşadar posta nească, 50 de Iei.
ceasta? — a întrebat judecătorul americană e silită să nimicească / Slavici: Poveşti, Cartea Rom. vol. I
pe frumoasa artistă. peste 4 miloane de epistole. Preţul 40 lei.
Jules Ciaretie: Mansarda, Cartea Rom.
— Mă rog, — răspunse artista mărcilor lipite, pe plicul acestor 4 lei.
foarte uşor. Noi artistele adeseori epistole face 2 milioane de dolari G. Oprescu: Pictorul I. Aman, Glasul
ne îmbrăcăm şi desbrăcăm pe scenă, la lună. Bani aruncaţi în vâit, cari Bucovinei, Cartea Rom.
V Rakosi: Satul meu, trad. Cartea
de ce să nu o fac şi acum ? Ce-i după valoarea de-acum a banilor Românească 6 ie . :
şi o şedinţă judecătorească? O româneşti în vreme de un an se ri­ Al Odobescu: D n vechime, Cartea
scenă din comedia cea mare a vieţii! dică la fantastica sumă de 5 mi­ Ronânească, 2 lei.
Şi fără altă vorbă s’a desbrăcat de liarde şi jumătate de Iei. P. Dulfu: Păcală argat, comedie po­
haina ce o purta şi a îmbrăcat * porală, Cartea Rom. 20 lei.
L. Tolstoi: Amintiri din Sevastopol, vol. I.
haina cu pricina. Progresele cinematografului. Anuarul Reun. fem. lomâne din Beiuş
Croitorul în replica lui a afirmat, — O mare casă de filme din Ame­ şi jur.
că artista i-a cerut să-i facă o haină rica, a cinematografiat celebrul ro­
cum nici o femeie nu poartă în man Notre-Dame de Paris de Victor Scrisori delà redacţie.
Paris, ca să turbe de năcaz cole­ Hugo, a cărui acţiune se petrece în
gele ei^de teatru. Aşa a făcut, dnii secolul al 15-lea. Faimosul actor P. Ai. F. Poezia despre .România“ are
judecători pot să spună, se mai american, Lon Chaney, în rolul te­ prea multe reminiscenţe streine, cari îm­
afiă perechea acestei haine în Paris? ribilului Quasimodo, a realizat o piedecă publicarea ei.
Nora O. Sunteţi în adevăr la început
Judecătorii au dat în sfârşit drep­ figură exactă cu aceea descrisă de şi va trebui să munciţi mult, ca să iz­
tate croitorului, spunând artistei: poet în roman. In acest uriaş film, butiţi. încercările acestea două nu le
— Ai comandat haina, trebue să putem privi de loc promiţătoare.
porţi acum toate consecinţele! sunt 4000 de figuranţi şi 400 de G. N. Adiere. Sonetul Dv. nu se poate
— Toate consecinţele? — strigă cai. Dar ceeace e mai important, e publica.
Ai. A. în Ai. Poeziile Dvoastră sunt
faptul că s’a reuşit a obţine decorul,
artista. Nu, mai bine moartea! Pre­ aşa cum era sub Ludovic al Xl-lea. încercări neizbutite, care nu au nimic
ţul îl voiu plăti, dar haina n’o să Reconstituirea decorului, a durat 6 deosebit, pentru a putea fi încrestate.
o port nici-odată! 7ya T. Versificaţie uşoară, dar insufi­
In mai puţin de o minută s’a luni, şi s’au întrebuinţat 200 de ta- cient ciselată şi banală.
piţeri şi 130 de alţi muncitori. Ca­
G. N. in B. Poeziile Dv. au trecut de
desbrăcat, apoi îmbrăcând cealaltă tedrala’ Notre-Dame de Paris, a fost faza începătorilor şi sperăm sâ daţi cu­
haină şi-a scos portofelul şi a plă­ reconst tuită cu aceleaşi dimensiuni. rând lucruri publicabile.
tit croitorului toată datoria, plus o Mai multora. Poezii ne publicabile, care
privire fulgerătoare. Filmul a costat 25 milioane de do­ s’au distrus: Pentru Sevilla; Chemare;
Dorul; Aşa-s şi sufletele noastre; Scri­
* lari. In Statele Un te, a obţinut un
succes extraordinar, deoarece Ame­ soare D-rei E. Z ; Mai cântă bătrâne;
Câţi copii mor în Anglia? O La fereastra ’n:hisă; Toamnă.
statistică publicată în anul 1922 a- ricanilor Ie plac foarte mult filmele Bucăţi tn proză nepublicabile: Calea
rată, (ă mortalitatea copiilor e mai istorice. Lumea care a asistat la adevărului; Bucuria cea din urmă; In
acest film, a depăşit numărul de
spital; Delà Munte; Prinsoare; Cea din­
mare în Anglia ca în ori care ţară 50 milioane. Ea s’a perindat săptă­ tâi dragoste; Marinarul.
a Europei. Din 1000 de copii năs­ mânal în 15 000 săli de spectacole, Elev. Trimiteţi-i poezia direct ei, de
cuţi în anul 1922 au murit 72. Iar cari au 7.500.000 locuri. ziua numelui, că-i faceţi mai mare bu­
în Scoţia 102. Ministrul ocrotirilor curie, ca şi când ar citi-o in revistă
Nison Doru. Pioza Dv. eslăbuţă de tot.
sociale al Angliei făcând cercetări * N. S in C. încercările Dv. sunt neiz­
asupra acestei probleme a constatat, O curiositate a modei. Moda, butite. Va trebui să mai munciţi mult,
câ şi în Anglia, ca şi în alte ţări, femenină, se'nţelege — evoltiiază pe pentru a scrie lucruri bune
Luţu Dorinţa Dv. de a vă vedea ceva
mizeria de locuinţe e principala zi ce merge. De data aceasta, se publicat, se realizează. Apare una din
cauză a mortalităţ i copiilor. Felul pare că ea va adopta tricolorul ţării cele două nocturne şi vă urăm noi cei
cum sunt construite multe loluinte respective, reprezentat printr’o fâşie dintâi succes.
sunt o adevărată osândă la moarte îngustă, cusută la decoltajul rochiei. Grigorie Geoflea, preot. V’am trimis
a copiilor noui născuţi. Apoi multe Semnalul a fost dat de o italiancă, din nou numerii 9, 10 şi 11. Delà noi
revista vi se trimite regulat, desigur, că
mame, nefilnd ele sănătoase, nasc care, la braţul unui domn foarte v’o reţine cineva pe aco'o pe la postă
copii bolnavi. elegant se plimbase într’o seară din ori la notariat.