Page 4 - 1924-13-14

Pag. 156 C O S I N Z E A N A 25—Vit. 1924

Corpul meu mort să nu mi-l foto­ Viaţa e un vis fugar, moartea nu Un comentar al acestor şire e de
grafieze. mă întristează. prisos. Ele sunt clare pentru fiecare
Să mă ’ngroape unde vor, dar la Camarazi rămâneţi cu bine şi îna­ om. Oliver Suciu a fost şi el un
înmormântarea mea venirea ofiţeri­ inte cu bărbăţie! erou, care a pornit la drum şi ho­
lor să nu fie obligătoare. Sublocotenent Suciu Oliver. tărât şi împăcat. Lupta lui e cu atât
Părinţi n’am, prin urmare nu tre­ mai tragică, cu cât s'a isprăvit mai
buie anunţaţi. * curând. Odihneascâ’n pace ! S. B.

Radioamatorii şi Radiosportul
de prof. univ. Augustin Maior.
Să nu credeţi că este vorbă de lectrice, cari se pot recepţiona în In special marina comercială, şi
ceva sport care pretinde anumite toate părţile pământului. marina de răsboi, au tras mari fo­
predispoziţii fizice, musculare, cum Dar sistemul de telegrafie fără loase din acest procedeu. Şi ulti­
este footbalu), sau golful, etc. fir, aşa cum a fost preconisat de mul răsboi ne-a arătat însemnătatea
Din contra, este vorba de un sprot Marconi avea încă multe imperfec­ mare a telegrafiei fără fir.
intelectual, de o întrecere intelec­ ţiuni. Dar nu numai pentru a da ştiri
tuală. Şi această întrecere intelec­ In anul 1903 savantul danez: se pot folosi undele electrice.
tuală îşi revarsă beneficiile sale a- Poulsen, — prin o invenţiune de a Tendinţa de astăzi este, de a fo­
supra întregei civilizaţii de astăzi, sa, dă un mare avânt telegrafiei losi aceste unde, pentru a dirija
şi asupra întregului comfort. fără fir. Până a veni Paulov, unde avioanele de pe pământ. înţeleg
La 10 Mai 1897, Marconi a fă­ continuu intreţinute nu se puteau aşa acest ultim metod: Intr’un’răs-
cut cele dintâi încercări reuşite de produce, până atunci telegrafia fără boi viitor, vom avea avioane, încăr­
telegrafie fără fir. Putem zice, că fir, consta din a transmite mult pu­ cate cu explozibile, şi cu obuze
Marconi a fost primul Radioamator. ţin, o serie de „fluerături“ în eter. pentru gazuri asfixiante, iar aviato­
De atunci până astăzi, o pleiadă Poulsen a fost acela, care prin rul nu ve mai sta în avion. Avia­
de savanţi, şi de ingineri au per­ metod« sa ne-a dat mijlocul în mână torul va sta undeva, bine ascuns,
fecţionat acest sistem de telegrafie ca să putem emite în mod conti­ în dosul frontului, de unde cu un
fără fir, şi astăzi nu este distanţă nuu unde întreţinute în Eter, şi prin aparat mititel, prin ajutorul unde­
pe globul nostru pământesc, care asta, şi telefonia fără fir a devenit lor electrice va dirija, avionul, să
să nu poată fi percursă de undele posibilă. sboare acolo unde aviatorul doreşte
electrice. Dar totuşi cu metodul lui Pout- iară prin un mecanism oare care,
Dar, în fine, ce este baza tele­ sen, care constituia mrontestabrîmir va da Hfum obuzelor din avion, să
grafiei fără fir. mare progres în ştiinţe, telegrafia şi cază acolo unde se poate face mai
Avem un post de emisiune care telefonia fără fir, erau un lux mare. multă distrugere.
aruncă undele electrice în oceanul Statele europene, au monopolizat Iată dară un exemplu al folosirei
eteric, în care se scaldă şi pămân­ comerţul de telegrafie fără fir, toc­ undelor electrice, pentru a pune în
tul, şi avem mai multe posturi de mai aşa, cum şi telegrafia şi tele­ mişcare anumite mecanisme, în un
recepţiune, cari primesc semnele fonia cu fir, au fost monopolizate. scop dorit. încercările pe acest te­
telegrafice ce vin dela postul de e- Marele public cel mult avea drep­ ren sunt în curs. Iară marile State
misiune. Bunăoară postul din Paris tul, ca pentru o anumită sumă, să-şi ca: Anglia, Franţa şi Statele Unite
de pe turnul Eifel emite unde e­ poată da telegramele sale. ale Americei jertfesc importante su­
me cu acest scop. Nu e mirare, că
multe din invenţiunile făcute pe
acest teren, se ţin în secret,* din
punct de vedere al apărărei naţio­
nale.
In decursul răsboiului însă s’au
făcut şi alte progrese considerabile
pe terenul telegrafiei şi telefoniei
fără fir.
Până acuma, cum am amintit şi
mai sus, telegrafia fără fir, forma
mult puţin un monopol al statului,
posturile de emisiune şi recepţiune
erau costisitoare. Cel mult în labo­
ratoarele Universităţilor, se făceau
experimente în acest sens.
Dar iată că mulţumită lucrărilor
importante ce se făceau de savanţi
şi ingineri, în laboratoarele lor,
ne-am aflat cu aşa numitul „tub
electronic“.
Un mic tubuşor, uşor şi relativ
destul de ieftin.’ Acest mic tub, a
Noul guvern francez alui Herriot (dela stânga al*3 lea) în primul consiliu de miniştri. făcut o adevărată revoluţie în ştiri