Page 7 - 1924-13-14
P. 7
• 4
25—VII. 1921 C O S I N Z E A N A Pag. 159
începutul şi desvoltarea vieţii pe pământ
de Ion S. Sălăgianu
Soarele şi luna, aceşti cronometri ţărmuri. „Dintru început a făcut mai înainte — iată cea dintâi pre
exacţi, arată în acelaşi timp şi acele Dumnezeu cerul şi pământul“ zice supunere a ştiinţei — când încă
două sfârşituri — trecutul şi vii Scriptura, fără ca să ne spuie însă numai o scoarţă fină arăta conturul
torul — peste cari pământul nostru când a fost acest început şi nu geometric al pământului nostru,
a trecut sau va trece prin şirul este ştiinţă care cel puţin aproxi nori groşi şi grei pluteau prin aer
milioanelor de ani. Pe nici unul mativ să răspundă la această ve- şi raza soarelui abia pătrundea
dintre aceste două corpuri cereşti cinică întrebare. Ba chiar nici la printrânşi. Masse mari de gneis
nu este viaţă organică. Pe soare aceia nu s’a răspuns că anume colorate în roş închis sau brun în
căldura grozavă, pe lună totatât când a ajuns pământul la acele chis, ici colo presărate cu săruri
de grozavul frig, fac imposibilă condiţiuni cari sunt prielnice for de coloare gălbue, alcătuiau o
viaţa organică, care pentru ca să mării unei vieţi organice. Presu „mare de stânci“ fără margini a
se formeze, desvoalte şi existe, ne- punem numai * că viaţa organică cărei valuri în zigzaguri capricioase
cesitează o anumită temperatură atunci a început pe pământ, când erau mici şi scunde. Din crepătu-
mijlocie. De aceia nici pe pământul suprafaţa massei acestuia s’a răcit rile acestei suprafeţe se ridicau
nostru n-a putut să se formeze sub punctul de fierbere al apei, nouri mici albi străvezii. Mono
viaţa organică până când acesta se căci în apa caldă până la 75—80° tonia acestui pustiu aproape uni-
găsea într’o stare fluidă incandes Celsius a gejzirilor, trăiesc şi se color e pe ici pe colo variată cu
centă şi până când nu s-a răcit la desvoaltă unele alge. întrucâtva colorile verzui închis ale lacurilor
un anumit grad de căldură; tot ştiinţa admite astăzi că originea, şi mărilor iar liniştea mortală care
aşa orice viaţă organică va dispare leagănul şi mediul fieştecărei vieţi stăpâneşte e tulburată doar atunci
de pe globul nostru îndatăce raza ar fi în apă, şi anume în apa când vânturi iuţi ridică valuri
dădătoare de viaţă a soarelui se va sărată a mărilor de unde cu în spumegânde şi în atmosfera încăr
stinge şi frigul îşi va întinde stă cetul s-au extins fiinţele organice cată de electricitate, trăsnete şi ful
pânirea lui candidă peste lumea în apele mai puţin sărate, apoi în gere străbat furios. Apoi ploaia
vieţuitoarelor cari au fost. cele dulci şi în fine au ieşit la caldă cade cu nemiluita în urma
Insă, între aceste două sfârşituri suprafaţa apei, pe uscat... căreia se formează părăiaşe grăbite
se întinde timpul caşi o mare fără Cu vreo 6000 milioane de ani de munte cari cu murmure ascuţite
% :lş
r *' w
I. Era archaică sau azoică în care n'a existat viaţă organică; 2. Sistemul precambric; 3. Sistemul
cambric; 4. Sistemul siluri; 5. Sistemul devonic; 6. Sistemul carbonic; 7. Sistemul permic.
