Page 8 - 1924-13-14
P. 8
Pag. 160 C O S I N Z E A N A 25—VII. 1924
îşi duc apele spre lacuri sau mări. sistem sunt cunoscute vreo 300 de sfârşitul silurului apar cele dintâi
Aceasta a fost era geologică specii de ale moluştelor numite animale vertebrate, astfel diferite
cea mai veche, care a ţinut milioane trilobita. Pe lângă urmele acestor specii de rechini sau câinele de
de ani: Istoria ei e obscură, ne raci străvechi ni s’au păstrat încă mare -şi peştii blindaţi.
cunoscută, şi puţină speranţă avem şi „autografele“ unor melci inte 4. Sistemul devonic are o floră
să o cunoaştem cândva. Aşadar resanţi, nautili Iungueţi şi diferite abundentă faţă cu cel anterior. Hu-
din era archaică a pământului cu feluri de meduze şi bureţi (bine ceaguri primitive, arbori inelari,
noaştem numai materia — forma înţeles în straturi submarine), în variate briophite, equisetacee şi fe-
ţiuni vechi de gneis — fără ca să depunerile de pe uscat ne-au rămas rige uriaşe acopereau extinderile
ştim schimbările cărora a fost su petrifícate urme de insecte ca şi în fertile ale’ pământului. Tot în acest
pusă această materie. Ştiinţa această sistemul anterior. sistem apar şi strămoşii bradului a
eră o numeşte azoică, adecă era 3. Vegetaţia sistemuluisiluric este căror petrificaţii neatinse s’au păstrat
fără „viaţă* de vreme ce nici deja bogată. Prin mări trăiau alge în straturile devonice ale pămân
plante dar nici animale încă nu calcar oase, Sargassum, având înfă tului. Lumea animală se continuă
trăiau pe pământ Cele dintâi urme ţişarea unei tulpini cu fructe şi frunze, din epoca silurică, este însă mai
ale unei vieţi pe pământ datează Fucus sau iarba de mare, pe uscat, desvoltată şi mai bogată. In special
din era numită palaeozoică, adecă huceaguri primitive şi briophite for erau răspândiţi peştii smălţuiţi (e-
era fiinţelor străbune. mau un covor împestriţat. Lumea mailaţi) sau ganoidei — strămoşii
Iată sistemele diferite ale acestei animalelor silurice ne este foarte lui Acipenser huso şi ai peştelui de
ere „antice“. puţin cunoscută. Dintre vieţuitoarele mare toc. — Peştii blindaţi (Astero-
1. Sistemul precambric, în pe uscat doar câteva variaţii de lepis) s’au desvoltat aşa de mult că
care trăiau deja animale mici, şcorpii caracterizează regnul animal în sistemul următor au dispărut de
radiolarii, înţr’un număr colosal, de atunci. Animalele marine le cu finitiv. Petrolul, apele minerale şi
din a căror căsulii s’a format noaştem mai mult. Bureţii şi coralii gazul metan din Pennsylvania s’au
piatra de var, silice, pirit de fier: începură zidirea acelor insule (atol) păstrat în straturile de grezie de-
corali pitici. Şi alte animale infe cari se ridică până la 5—10 m. sub vonică ale pământului.
rioare de mare erau populaţia ex suprafaţa mării cauzând astăzi, prin 5. Sistemul carbonic se caracteri
clusivă a oceanelor iar straturile observarea lor anevoioasă, atâtea zează prin mocirle şi bălţi întinse
roşietice de grezie ale Angliei ne- naufragii şi nenorociri. Se iviră ste în cari şi în jurul cărora s’a format
au păstrat urme de insecte din lele de mare, racii uriaşi, melcii, o vegetaţie bogată. Această floră în
acele vremuri. iar trilobitele în această epocă ajung decursul milioanelor de ani s’a car
2. Sistemul cambric. Din acest suprema lor desvoltare. Ba spre bonizat, dând naştere acelor straturi
Evul mediu, era mezozoică, a pământului: 8. Trias; 9. Sistemul jurasic; 10. Sistemul cretacic.
\