Page 9 - 1924-13-14

2é—VII. 1924 C 0 S 1 N 2 E Á N Á Pag. l6l

de cărbuni fără de care tehnica, ţiune specială la studierea desvol­ caşi crocodilii de azi (aşadar era
civilizaţia actuală ar fi imposibilă. tării lumii animale. animal răpitor) şi creştea până la
Şcorpii diforme şi cârcăiaci (cânele Era medie — era mezozoică — lungimea de 10 m. Tot prin mări
babei, mâţa popei, Oniscus asellus) pe care ştiinţa o numeşte şi era trăia şarpele-şopârlă — plesiosaurus
scârboşi mişunau prin pădurile mo­ secundară geologică a pământului. — nu mai puţin grozav caşi celalt
cirloase iar din băltoace itşiau la Se împarte de obicinuinţă în trei contimporan al său. Pe uscat teleo-
suprafaţă salamandre străvechi cu sisteme : saurus, un animal asemănător cro­
sânge rece şi broaşte blindate uriaşe. 1. Trias, Fosile animale din a- codilului de azi Gavialis gaugeticus,
Pădurile carbonice erau de o în­ ceastă epocă s’au păstrat aproape şi şopârla sburătoare, campylogna-
tindere colosală Arbori g'gantici intacte până în zilele noastre. Mai tus, au fost premergătorii celor mai
caşi în această vreme nu au fost ales vieţuitoarele acuatice ca corali- sălbatice răpitoare ale pământului,
1
pe pământ Uniformitatea lor şi ast­ primitivi, bureţ , ostriga, ammonite pentrucă sistemul jurasic este vre­
fel şi ceia a pădurilor era obosi­ şi alte feluri de scoici se găsesc în mea basmelor cu balauri şi uriaşi.
toare. Arborii sigillaria şi lepido- cantitate mare petrifícate în stratu­ Balaurii erau şopârlele înspăimân­
dendron erau ici colo înlocuiţi cu rile triasului. Apoi mai nou s’au tătoare numite dinosaurus. Iată un
conifere străvechi iar crângurile şi găsit schelete de peşti, reptile, specimen: Atlantosaurul, lung de
tufişurile pădurilor adăposteau nu­ broaşte şi între aceste din urmă 35 m. înalt de 10 m. a fost, fără
mai plante fără flori (Criptogame). scheletul broaştei ţestoase dinţate doar şi poate, cel mai mare animal
6. In sistemulpermic în jurul tqua- care a fost cea mai veche variaţie de pe pământ. Nu cu mult era mai
torului precum şi în părţile Africei a speciei sale. In aceste timpuri te­ mic brontosaurul, cu capul scurt şi
sudice, Australiei, lndiilor, gheţarii ritoriile Germaniei de astăzi erau grumajii lungi, în stomacul căruia
acopereau întinsele regiuni ale a- populate cu crocodili uriaşi. Dealu­ 10—12 oamenii încăpeau foarte bine
cestor continente. Locuitorii siste­ rile Africei sudice le păşteau ani­ căci namila consuma zilnic 1000
mului carbonic obicinuiţi cu apa male diforme caşi pareiosaurus, care măji metrice de nutreţ. Aceşti doui
stătută a mocirlelor şi bălţilor pre­ este o formaţiune de transiţie între uriaşi erau ierbivori până când alto-
cum şi cu pădurile de sigillaria şi broaşte, reptile şi mamifere. Tot în saurul şi laelaps erau şopârle car­
lepidodendron, grăbiţ', trebue să regiunile Africei sudice trăia cel nivore, cari caşi chengurul se spri-
lase loc altor generaţii cari s’au dintâi mam fer — tritylodonul — gineau pe picioarele inferioare şi
aclimatizat mai mult cu noua situaţie. care după toate probabilităţile este pe coadă iar cu picioarele superi­
Peştii smălţuiţi (ganoidei) ajung strămoşul chengurului. oare atăcau şi se apârau. In aer
maximul desvoltării lor şi dispar, 2. Sistemul jurasic e bogat în şepârlele sburătoare aripile lor cu
broaştele blindate se înmulţesc peste plante şi animale. Coniferele formau pielea golaşe făceau un sgomot care
măsură, iar nu peste mult apare cea păduri întinse adăpostind reptile întrecea cu mult pe cel al aeropla­
dintâi reptilă, proterosaurus. Acest felurite cari acum îşi trăiau epoca nelor noastre. Pterodactylul a fost
crocodil primitiv, lung de un metru de aur. Liniştea mărilor era tulbu­ cel mai înfiorător răpitor între con­
şi jumătate, a fost cel dintâi verte­ rată de înfiicoşătorul peşte-şopârlă timporanii săi căci era acasă şi în
brat de o construcţie superioară şi — ichthyosaurus — care respira cu apă şi în aier şi pe uscat. In stra-
de aci se bucură de o considera- plămâni, era înzestrat cu o dentură tele mai superioare găsim urmele

Evul nou era kainozoică a pământului: 11. Eocenul; 12. Miocenul; 13. Pliocenul; 14. Pleistocenul,