Page 14 - 1924-15
P. 14
Pag. 190------------------------- -------------- - - - - - C O S I N Z E A N Â - - - - - - - - - - - - - -------------------------15—Viii. 1954
spre statele balcanice, urzind un sarcina de a clădi această barieră această rubrică, pentrucă ele aruncă
plan precis de răsvrătire a păturilor morală între noi şi străinismul care o lumină precisă şi elocventă cu
ţărăneşti. Ultimile turburări din Bul ne copleşeşte? ^ privire la progresul pe care l-a făcut
garia, unde guvernul lui Ţancof abia Intre culise. — In vreme ce a- romanizarea oraşelor din teritoriile
poate menţine ordinea cu ajutorul semenea grave preocupări îşi fac alipite.
armatei, n’ar fi decât cele dintâi loc în mijlocul opiniei publice ro E un cântec pe care-1 intonăm
flăcări ale unui pârjol organizat, mâneşti, partidele delà noi, suntem din prima zi a stăpânirei româneşti
destinat să cuprindă întreaga Europă siliţi s’o recunoaştem, s’au scufundat în acele locuri. Să cucerim oraşele!
centrală. După recenta vizită în într’o perioadă de acalmie. E de Aşteptam năvala irezistibilă a satelor
Rusia a lui Ştefan Rădici, şeful vină, de sigur, şi vilegiatura odih şi’târguşoarelor noastre, cu surplusul
partidului autonomist croat, şi după nitoare a lunilor de vară, dar, iată, de energii care mocneşte în umbră,
înregimentarea mişcărei sale ţără că evenimentele nu se hotărăsc să-şl aşteptam infuzia întăritoare de peste
niste în cadrele Internaţionalei lui suspende şi ele mersul pe tim Carpaţi, aşteptam nivelarea firească
Zinoviev-Apfelbaum, iţele au fost pul în care fruntaşii politici îşi în repartizarea populaţiei de diferite
întinse mai departe, în Polonia şi, petrec concediul în apa sărată naţionalităţi pe o suprafaţă unde
în sfârşit, în România. delà Sovata sau în nămolul delà noi deţinem marea majoritate. Aştep
Guvernul nostru n’a întârziat să Tekir-Ghiol. Parlamentul fiind în tam../ şi nu făceam nimic pentru a
ia măsuri aspre pentru garantarea chis, orice tratative de fuziune înce sprijini ’un proces normal de ridi
ordinei. Regimul stărei de asediu tând, întrunirile din sala „Dacia“ care a elementului susţinător de stat.
. a rămas deocomdată cea mai co amânându-se până la toamnă, acti Cifrele ne raportează, reci şi ri
modă apărare împotriva agenţilor vitatea partidelor politice nu mai gide, rezultatul. La un spor total al
duşmani dintre noi. Am dori să reuşeşte să stârnească nici un interes. naşterilor asupra morţilor, românii
credem, că ordonanţele excepţionale, Ea nici nu se desfăşoară, dealtmin- abia ating cifra de 1747, faţă de
afişate din belşug pe străzile ora teri, în văzul tuturora, — nu se mai excedentul străinilor care e de 9538,
şelor, vor alcătui o suficientă pavăză ţin discursuri, nu mai apar declaraţii dintre cari 2821 evrei. Ar fi de făcut,
împotriva ofensivei pe care o pre la gazetă şi, nu se mai redactează se îrţelege, şi altă numărătoare.
găteşte anarhia. Ziarul Viitorul, ale comunicate, — ci se strecoară dis Interesant ar fi, de pildă, o socoteală
cărui informaţii pornesc, fără îndo cretă în conversaţii restrânse, în asupra întreprinderilor româneşti,
ială, dintr’un izvor autorizat, a pu discuţii discrete şi în intrigi din create din 1918 încoace, faţă de
blicat o serie de articole afirmând umbră. cele străine, un recensământ al ne
că toate atentatele săvârşite în ul E tradiţionala politică de culise, gustorilor români stabiliţi la oraş în
timul timp, începând cu explozia cu care aproape ne-am obişnuit, acest răstimp, sau un tablou compa
dela Pirotehnie şi în sfârşit cu cea căci nu mai miră pe nimeni. Stărui- rativ al capitalului românesc în ra
mai proaspătă deraiere a accelera toarea ghicitoare: cine va lua suc port cu aceia al minorităţilor dela noi.
tului de laşi se datoresc unor unel cesiunea guverriului liberal? obse Am înţelege atunci, că ceeace am
tiri criminale. S’a pomenit cu acest dează reportajele presei delà Bucu romanizat deocamdată aici, în Ar
prilej şi despre străini suspecţi, cari reşti, cu tot soiul de presupuneri, deal şi Banat, sunt numai firmele
mişună printre noi, chefuind prin proorociri şi destăinuiri. Unul a aflat prăvăliilor, numele oraşelor şi in
localurile de noapte sau dând târ ce plănuieşte d. I. Brătianu, altul scripţiile din gări. Restul, sufletele
coale împrejurul fabricelor, şi printre cunoaşte amănuntele celei mai proa celor’ cinci milioane de ţărani, nu
cari trebuesc căutaţi emisarii, plătiţi spete întrevederi dintre dnii general fuseseră înstrăinate nicicând.
în grele ruble de aur, pentru a ne Averescu şi dr. N. Lupu, iar cel de
spiona, a ne provoca şi a ne de al treilea, ’care-i bate pe toţi, ştie Diferite
moraliza. ce gândeşte Suveranul. Cu această
E o primejdie la care cârmuitorii literatură de vacanţă, gazetele zil Descoperirea Americei. Acum
noştri se gândesc cam târziu. Şi nice sunt pline. In nici o parte n’am câtva timp, un cunoscut critic englez
numai se gândesc, pentrucă n’am văzut discutându- se programul de a vrut să dovedească lumii că Shakes-
văzut încă de nicăiri propunându-se guvernământ al partidelor care-şi peare n’a fost... Shakespeare. în
nici măcar un început de măsură dispută succesiunea grea acârmuirei cercările acestea, de a dărâma con
în vederea controlului musafirilor actuale. vingeţi înrădăcinate şi fapte istorice
nepoftiţi şi expedierea lor peste Vacanţa însă e pe sfârşite. Astăzi, cunoscute, nu sunt rare. De data
hotar. Mai presus de orice măsuri mâine, se vor redeschide Corpurile aceasta cearta s’a încins asupra în-
poliţieneşti, dincolo de jurisdicţiunea legiuitoare, vor reîncepe adunările trebărei: cine a descoperit America?
tribunalelor militare, covârşind orice publice şi se vor relua pertractările. Evident, nu e vorba nici despre
alte sisteme de apărare morală, stă Atunci, activitatea politică nu se va scriitorul acestor rânduri, nici despre
conştiinţa însăşi a societăţii româ resimţi de lâncezeala verii. Vor fi cetitorul lor. Noi, până ia o dovadă
neşti, apărată printr’un vechi simţ iar încăerări la Cameră, ciocniri cu contrarie n’am născocit nici măcar
de conservare împotriva oricărei jandarmii pe calea Victoriei şi pro- praful de puşcă. E vorba însă despre
dezastruoase amăgiri revoluţionare. ecte de colaborare zădărnicite în Cristofor Columb. Până acum se
Dar, tocmai pentru aceasta, forţa ultimul moment. Se va petrece ceva credea că celebrul navigator spaniol
ei sufletească trebuie să rămână şi pentru cei delà galerie... fusese un nedreptăţit. Nu numai
intactă, ferită de orice sugestiuni Oraşele noastre. — Serviciul pentrucă regele Ferdinand l-a lăsat
din afară, rezimată pe sănătoasa regional al statisticei din Cluj a în să moară în surghiun, la Valladoid,
noastră clasă ţărănească, plină de tocmit tablourile asupra mişcărei dar pentrucă nici măcar pământul
calm şi de bun simţ populaţiei din Ardeal şi Banat în pe care l’a descoperit, se zicea, nu
Cine şi-a luat asupra lui, dintre ultimii trei ani. Constatările cifrelor poartă numele său: Columbia, ci a
conducătorii României de astăzi, merită să fie relevate, chiar şi la fost botezată după numele lui Ame-
