Page 3 - 1924-15

iS—Vili. 1924. C Ô S I N 2 È A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 179

Doisy n'a trecut decât trei braţe de
Ocolul lumii în aeroplan mare: Bosforul, golful Petcili, lângă
Calcutta, şi strâmtoarea Coreei.
— Dela romanul Iul Jules Verne la aviatorii Statelor Unite —
Oricine va trebui să admire re­
Mai citeşte cineva Ocolul pă­ de a învinge spaţiul a crescut de- zistenţa şi priceperea acestui pilot,
mântului în 80 de zile, celebrul ro­ atunci neîncetat. In aviaţie, mai a- care a străbătut 20.750 kilometri
man plin de peripeţii al fantasticu­ les, cu toate^ nenorocirile nenumă­ în 120 ore de sbor. Marinarii s’au
lui lules Verne? Mai urmăreşte încă rate, care au secerat atâtea vieţi ti­ minunat, în special, de siguranţa
vre-un tânăr cu închipuirea înflă­ nere, curajul şi stăruinţa nu cunosc cu care şi-a urmat drumul, fără să
cărată, aventurile extraordinare ale nici o limită. Călătoriile aeriene au se rătăcească, în regiuni de-asupra
englezului Philleas Fogg, cel mai devenit, deci, din ce în ce mai în- cărora nu se ridicase niciodată, mai
calm şi mai împerturtabil călător drăsneţe. Întâi, drumul pe de-asupra ales în India, unde n’a avut altă
de pe suprafaţa globului, trecând Alpilor, apoi traversarea Meditera- călăuză decât... priveliştea dimpre­
Indiile pe spinarea elefantului, lup- nei, mai târziu sborul de-asupra jur. Din nefericire, un accident în­
tându-se în Anzl cu pieile roşii şi Saharei, şi, în sfârşit trecerea ocea­ tâmplat la Şangai a împiedicat des­
străbătând valurile oceanului pe nului. Acum, iată şi ultima probă, făşurarea normală a itinerarului.
bârnele unei corăbii naufragiate? înconjurul lumii prin văzduh! Aviatorul francez, după ce a par­
Toate acestea păreau foarte riscate curs aproape jumătate din drumul
*
la 1885. In zilele noastre, imaginaţia * * împrejurul pământului, s’a oprit la
fecundă a autorului imposibilei „Că­ Trei grupuri de aviatori au în­ Tokio, mulţumindu-se, pentru a se
lătorii în lună“ a fost uneori între­ cercat acest record de distanţă. reîntoarce la Paris, cu o banală că­
cută de realitate. Philleas Fogg ar lătorie cu trenul şi vaporul. Mai
debarca de data aceasta în Ame­ Unul francez, altul englez, al treilea puţin eroic, dar mai sigur... E de
rica pe bordul celui mai elegant american. Nu toate au avut aceeaş remarcat, totuş, că accidentul iui
soartă. Expediţia franceză a fost, la
transatlantic, jucând tennis pe bord început, uimitoare. Căpitanul Pel- Pelletier Doisy se datoreşte unei
şi răsfoind în fiecare seară ultimele neprevederi cu totul neînsemnate.
radiograme din Times, şi ar ajunge letier Doisy a plecat din Paris, a După cum se ştie, cea mai delicată
dela San Francisco la Washington trecut prin Bucureşti, Angora, Alep, fază a sborului a rămas şi astăzi:
Bagdad, Bender Abbas, Karichi, Agra,
în cel mai confortabil vagon — Calcutta, Rangron, Saigon, Hanoi, aterisarea. Aviatorul francez, după
salon... ce făcuse câteva viraje asupra hi­
Canton, Şangai, Peking, Hai-Dju şi podromului dela Kiang-Wang, ală­
Spiritul întreprinzător al oameni­ s’a oprit la Tokio.*) Urmând calea
lor nu se va astâmpăra însă, nici­ cea mai dreaptă, a aerului, între­ turi da Şangai, se hotărî să se co­
odată. In 1924, nu mai poate fi prinzătorul francez a trecut dea­ boare, când se împiedică de un
vorba decât despre: Ocolul pămân­ supra Franţei, Cehoslovaciei, Aus­ abstacol neaşteptat: un şanţ larg
tului in aeroplan. triei, Ungariei, României, Bulgariei, abia de doi metri şi adânc nici de
un metru. Cu acest aparat, după
Nu sunt decât cincisprezece ani, Turciei, Persiei, Indiei, Indochinei, cuvenitele reparaţii, Pelletier Doisy
de când îndrăsneţul Blâriot abia se Chinei şi Japoniei. Căutând să sboare a mai sburat încă cinci mii de
încumetase să treacă peste canalul însă cât mai mult peste uscat, şi kilometri până în capitala Japoniei.
Mânecei, într’o ascensiune de câteva cât mai puţin peste apă, Pelletier Aici, a fost silit să renunţe.
minute. Evenimentul fusese sărbă­ ' *
torit ca o victorie neaşteptată asu­ *) E de preferat citirea acestui articol * *
pra elementelor firei. Setea noastră cu o hartă a globului alături. Expediţia engleză n’a fost mai

m
Societatea Ku-Klux-
Klan din America
este una dintre cele
mai puternice orga­
nizaţii politico-so­
ciale, care săvâr­
şeşte adesea şi fapte
KLA> 3
NO. 66 ^ teroriste, când e
WUTiBlîIX, vorba să-şi ajungă
cnu ps 'j
vreun plan oarecare.
Acum în preajma
alegerii de preşe­
dinte această orga­
nizaţie pune la cale
demonstraţii puter­
nice pentru a alege
la preşedinţia Sta­
telor Unite pe un
favorit al său. Ară­
tăm aci un instan­
taneu dîntro demon­
straţie de-a asocia­
ţiei- Ku-Klux-Klan.