Page 7 - 1924-15

15—VIII. 1924------------------------------- ■ - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - Pag. 183

era mereu călare pe urma argaţilor. în schimb bărbatul meu deşi nu cu şi fără obiectiv aprinse în scurtă
Şi pare-că se vedea în toate că receală, dar cu o rezervă vătămă­ vreme iasca uscată.
este un bărbat la casă. toare. Şi cu prilejul unui bal la noi, la
In plină fericire dete peste noi iarna. La început lucrul acesta eu nu umbra unui portocal în sera noas­
Am deschis şi noi larg porţile cas­ l’am observat. Ci, observările lui tră renumită omul şi-a făcut da­
telului, şi viaţa zgomotoasă, această Ioţco, când comentam acasă cele toria, confiindu-mi secretul.
caracteristică a vieţii neamului meu, văzute, observări din cari transpira Pentru mine aceea ce mi s’a
îşi făcu intrarea în sombrele odăi, la început un fel de nemulţumire, spus a fost moarte. Bărbatul meu,
cari uitaseră de mult aceste petre­ iar mai târziu o ură, mi-a dat întâiul Iaţco al meu, idolul gândurilor, stă­
ceri. impuls să fiu mai atentă. pânul vieţii mele a fost autorul mo­
Odată cu această încopciere a Şi de cum am constatat această ral al morţii fratelui meu Stanislaw.
noastră în viaţa socială, un feno­ dublă ţinută a familiilor, mi-a întrat Dânsul, bărbatul meu, a fost spio­
men ciudat îmi atrase luarea a- în suflet ca un cuţit. Şi mai vârtos nul, trădătorul, ucigaşul sângelui
minte. La început nu l’am luat în m’am pus la pândă. Femeile au un meu.
seamă, mai târziu însă m’am simţit aliat puternic în slăbiciunea lor:
izbit de dânsul aşa, că vrând ne- masca. Şi eu mi-am pus masca pe Ştii tu ce a însemnat pentru mine
vrând m’am ocupat cu el. obraz trecând în ofensivă. Voiam cunoaşterea acestei taine?
Uitasem să-ţi spun că familia să ştiu ce are o anumită lume cu Crezi că am leşinat, am ţipat,
bărbatului meu era din Ucraina. bărbatul meu. Zic, o anumită lume am înscenat accese de desperare?
Era de obârşie ruteană dar catolică, căci erau şi familii unde rezerva Nu, Radule.
şi prin urmare trecea drept polonă. aceea rece faţă de dânsui lipsea. Ci, în clipa aceea am murit. Am
Familia trăia în apropiere de Chiew Acestea ereau însă familiile de înalţi murit acolo, sub portocal, cu evan-
şi rudele mele eu le văzusem doar funcţionari, civili şi militari, în taliul peste piept, subt privirile la­
în ziua nunţii. Distanţa mare, ab­ parte streini, letoni, fiulandeji, dar come ale bunului meu vecin.
senţa noastră de acasă, iarna care şi poloni împăcaţi cu împrejurările. Pe urmă m’am ridicat, cu moartă
dăduse peste noi, nu mi-a dat pri­ Toate acestea Ie constatai însă mai acum, şi am trecut în sala de bal.
lejul să intru într’un contact mai târziu. Am avut tăria să mai râd lumii,
intim cu dânsa. O iarnă mi-a ajuns pentru-ca să să primesc complimente şi vorbe
Aceasta numai pentru lămurirea dau de urma secretului. Care se­ dulci, să spui chiar de acestea al­
celor ce urmează. cret nu-1 poate descoperi o femee tora, să primesc invitări pentru
Ca să reviu, zic, am observat că frumoasă dacă e şi cuminte şi şi zilele viitoare.
familiile poloneze la cari ceream in­ vroeşte? Un vecin, pe vremuri cu Şi eu, eram doar moartă.
trare, familii bătrâne, cu trecut vi­ multă trecere la femei, pe vremea Âşa suntem vezi, noi femeile
jelios, familii cu tradiţii sfinte, zic, mea însă blocat de reumatisme şi când voim!
în aceste familii, am observat că alte nevoi, se vădi de mediu bun. In dimineaţa aceia, când oaspeţii
eu’eram privită cu o afabilitate mare, O atenţie la aparenţă nevinovată, goliră casa, când am remas numai

Emanciparea femeii. Sovietele au fost cele dintâi, care au dat Branco Radicevici
depline drepturi şi femeilor. Guvernul bolşevic din Moscova cel mai mare poet al Sârbilor, al cărui cente­
drept aceea a numit pela legaţiunite sale din ţările streine şi o nar a fost prăznuit cu mare alai deunăzi in
mulţime de femei, ca secretare de legaţii şi alte funcţionare.
Chipul nostru arată pe femeile diplomate ataşate cu serviciul pe Sremskikarloviţ, 'unde este mormântul lui.ţ
lângă ambasada bolşevică din Berlin.