Page 9 - 1924-15
P. 9
15—VIII. 1924 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A Pag. 185
Vecina mea din tren. remarc că mi-ar fi şters toată pu
dra de pe faţă cu ea, de-aş fi fost
pudrat) şi-a aruncat-o, (mărturisesc,
Eu sunt un om foarte politicos şi în care mă aflam eu. Dar jumătate aici mi-am perdut toată răbdarea)
foarte timid, — de multe ori mai din fericire mi-a sburat, sub pufă peste capul meu.
mult chiar decât trebue, cu toate că iturile lulelei.
Apoi se aşeză grea ca un butoi
sunt mulţi gata să spună că*s mai Totuş cum sunt om politicos şi lângă mine şi cu un gest salvator
mult timid decât politicos. Ba vor timid, n'am zis nimic. La urma- se ’ndură să-şi retragă haina de pe
fi unii care nu-mi vor recunoaşte urmei, bine că nu stau în picioare. capul meu. Intr’un târziu, locomo
nici unul din aceste daruri naturale, Iată însă că se aude şueratul ma- tiva şueră şi în clipa aceia cineva
dar pricepeţi, cred, că sunt toţi nişte şinei, care se apropie de gara ur aruncă pe... Fifică, tocmai între
bârfitori, cari n’au dreptate. mătoare. Domnul cu luleaua se în doamna şi domnul cel gras.
intre aceşti din urmă se numără dură să deschidă geamul, lasă lu
cu siguranţă, şi vecina mea din tren, leaua pe canapea şi pleacă să se Cu un gest epatant, Doamna îl
dar ea mai ales, n’are deloc drep plimbe. Credeam că voiu fi de-acum luă, îl sărută pe bot (aici mi s’a fă
tate. Dar să vă povestesc împreju fericit, lată însă uşa se deschide cut o scârbă enormă) apoi îl a-
n
rarea. brusc şi o cucoană înaltă, volumi ş ză în poale.
Eu călătoresc puţin cu trenul. A- noasă, cu un bastonaş de argint în Fifi însă, este familiar în tren şi
cest minunat vehicul, prezintă des mână, îşi face apariţia. mai puţin timid decât mine.
tule inconveniente. Afară de cazul — „Aici e liber?“ Se sue dintr’o aruncătură inge
când — Doamne fereşte — sare de Locul dintre mine şi domnul cel nioasă tocmai peste geamandane
pe şine, el ajunge cu întârziere, ţi cu batistă vărgată, era cu totul prea (care-mi veniau până la bărbie) şi
se fură bagajele şi altele de acest mic pentru o aşa persoană, dacă eu gudurându-şi codiţa îmbârligată, fără
fel. Cel mai frecvent caz, însă câpd ţineam la drepturile mele. Dar v’am nici o jenă, ca o veche cunoştinţă,
eu am ocazia să-l încerc, — dealt spus că sunt foarte timid şi mai a- scoate limba lui roşcată şi începe
fel foarte rară — e că-i grozav de les foarte politicos. să mă lingă pe obraz şi pe nas.
scump şi mergi în picioare până la — »Poftim Doamnă, e liber!“ şi Mărturisesc că am perdut şi ul
destinaţie. Odată, numai o singură m’am făcut micuţ, în colţ, de nebă tima scânteie de timiditate, m'am
dată în viaţa mea, am avut norocul gat în seamă. sculat fără nici un pardon, în pi
să găsesc un loc liber, cu tot con Doamna îşi pleacă volumul pe cioare, şi geamandanele, împreună
fortul visat, la care râvneam şi pe geam, şi cu un glas de colonel, în
care-1 pizmuisem deatâtea ori la cepu a strigă:
mai fericiţi ca mine, care dormeau — „Aici, Necache, aici! Vezi de
buştean în cupeurile luxoase, după Fifică !“...
uşile trase. Doamne, Doamne, câte sentimente
Fiind, — cum v’asn spus, — foarte mai încearcă un om timid şi poli
timid, m'am lipit de canapea, cu ticos în tren 1
minte şi tăcut, până a pornit tre Pe uşa compartimentului apare
nul. Apoi mi-am aruncat privirile un servitor cu nenumărate bagaje în
în lături, la tovarăşii de comparti mâini şi în spinare. Doamna ia un
ment. In faţă, unul cu o haină de geamandan şi ne având Ioc destul,
doc, cu ochelari negri şi cu barbi- mă loveşte peste pălărie. Mă des
Şonul cărunt, citeşte un ziar. Alături copăr (mărturisesc că dela o vreme
de el, un domn gros, cu hainele ţin mai mult la pălărie decât la
cadrilate, cu un nas colosal şi al cap), geamandanul alunecă printr’o
bastru, stă rezemat de un geaman- mişcare de translaţie pe nasul meu
dan enorm, ce stă ridicat sus, pe şi mi s'aşează pe braţe.
canapea, lângă el. In faţa lui, — Eu sunt un om timid şi mai ales
va să zică lângă mine — unul tot politicos. Doamna trebuiâ să zică;
aşa de mare, dacă nu mai gras, îşi pardon, dar n'a zis. Cu multă ane-
şterge cu o batistă vărgată faţa, din vo'nţă din partea ei şi cu foarte
care cu anevoie poţi remarca ochii, puţină bunăvoinţă din partea celor
între doi munţi de grăsime. Stăm din vagon, doamna şi-a plasat ca
de vorbă despre afaceri, — care nu labalâcul. lată că un geamandan
vă importă. Deodată, domnul în mai mare ca cel de pe braţele mele Sportul a luat in vremea din urmă
un avânt nemaipomenit. In ţările
haine de doc, scoate un fel de ciu nu mai are loc. Doamna, fără multă apusene fac sport alăturea de
buc, îl aprinde şi umple comparti introducere, îl lasă (aşa, ca din în bărbaţi şi femeile şi nu arareori
mentul de un fum gros şi nesuferit. tâmplare), pe braţele mele. genul gingaş iasă biruitor faţă
Mărturisesc, e un adevărat noroc (Pricepuse şi ea că-s om timid de bărbaţi. Aci arătăm două
vestite footboliste din Uruguay
şi o mare fericire călătoria într’un şi politicos din fire.) ieşite ^victorioase aproape pre
vagon de clasa doua, cum eră acela Se desbracă de haină (nu mai tutindeni.
11
1 Dacă doriţi zaha- i M 1- E - L - l 1 0 . 0 . A C L U J
0 ricale fine, cereţi LJoyd 2245 ■ j 1 I " O O /A Tel. 6-48 şi 6-65 (
