Page 14 - 1924-16

Pag. 206 .... — C 0 S I N 2 E A N A ------------- — ——--------------30—Vili. 1924

se pare cji adevărul stă cam pela Subvenţii. — Pentrucă, guver­ teri apusene demult o caută din
mijloc. Că d. de Max nu mai e nele se pricep să fie darnice, câte­ conferinţă în conferinţă şi din tra­
român, măcar pe jumătate, nu se odată, chiar când e vorba despre tative în tratative. Importanţa ne­
cade s’o spunem, mai ales că marele ajutorul trebuincios unei activităţi obişnuită a acordului încheiat acum
artist parizian nu s’a lăpădat nici­ culturale, — o nouă dovadă am a- două săptămâni în capitala Angliei
odată, după cât se afirmă, de ce­ vut-o în ziua când s’a destăinuit constă în adoptarea unui nou pro­
tăţenia românească. Dar nici aceea prin publicitate că oficiosul parti­ iect, potrivit căruia Germania îşi
n’âvem dreptul să spunem, că el dului liberal, înfrăţirea din Cluj, a va satisface obligaţiile isvorâte din
aparţine teatrului românesc, de vreme primit o subvenţie de 100 mii lei tratatul de pace dela Versailles. Pla­
ce însuşirile sale nu le-a pus în din partea Teatrului naţional din nul acesta se datoreşte americanu­
slujba acestuia. Ce este atunci d. Bucureşti. Suma, fireşte, nu e mare. lui Dawes, şi secretul lui consistă
de Max? Apoi, foarte simplu, Dl. de Ziarul căruia i s’a făcut cadoul de în avantajele pe cari bancherii de
Max este un actor de origine ro­ mai sus, n’avem ce zice, e mai peste Ocean le ofere Germaniei
mână care joacă pe scenele Pa­ mult politic decât cultural. Gestul pentru a ajuta să scape cât mai
risului... ni se pare, cu toate acestea, foarte repede de îndatoririle sale. Anglia,
Tot aşa stă cazul şi cu d. Panait generos, întrucât nu prea vedem Franţa şi Belgia au primit soluţiile
Istrate, în jurul căruia anumite legătura dintre fondurile Teatrului propuse, mergând până la limita
cercuri sub-literare dela noi au în­ naţional din Bucureşti şi interesele extremă a concesiunilor. In special,
cins dela o vreme o reclamă asur­ unei gazete de partid. Dacă Tea­ Franţa a dat dovada unui spirit
zitoare. Dl. Panait Istrate, de fel trul naţional din Bucureşti dă 100 admirabil de îngăduinţă, angajân-
cam de prin Brăila, după o viaţă mM de Iei pentru o gazetă de par­ du-se să evacueze Ruhrul în de­
aventuroasă în străinătate, a apărut tid, ce trebuie să dea, de pildă, curs de un an şi dând consimţă­
într’o zi în vitrina librăriilor din ministerul Artelor pentru o foaie mântul său pentru primirea Germa­
Paris cu un roman scris în franţu­ poporală!... Sume fantastice... niei în Liga Naţiunilor.
zeşte, recomandat de autoritatea Vedeţi, tocmai aici -stă micul de­ învingătorii au făcut tot ce au
indulgentă a scriitorului Romain fect al filantropiei guvernamentale. putut, prin urmare, pentru a uşura
Rolland. Şi, de pe o zi pe alta, Foaia poporală nu primeşte niciun ştergerea grabnică a tuturor urmă-,
ne-am trezit la Bucureşti, cu articole ajutor, de nicăeri. (Afară numai rilor răsboiului. Rămâne acum, pe
şi notiţe răsunătoare, cari ne re­ dacă nu susţine cumva politica par­ seama învinşilor, să arate măsura
comandă pe dl. Panait Istrate, tidului care se află la putere). Fi­ în care sunt gata să execute repa-
scriitor român. (Adică semi-român, lantropia guvernamentală, urmând raţiunile juste pe cari le datorează.
căci dumnealui e pe jumătate grec). sfatul unui vechi proverb francez, Autorii răsboiului, în nici un caz,
Mai mult încă, dl. Panait Istrate, începe dela ea însăş şi se sfârşeşte nu se cade să fie iertaţi pentru
proclamat dintr’odată al nostru, fără tot acolo. In săraca visterie a ţârei pagubele pe cari le-au pricinuit.
să fim întrebaţi, a început să pu­ şe găsesc oricând sumele necesare, Neîncrederea noastră, atâta cât a
blice în anumite reviste bucureştene pentru a nu lăsa să se prăpădească mai rămas, priveşte numai atitudinea
epistole şi foiletoane, de data aceasta o tipăritură a guvernului, însărci­ Germaniei. S’a vorbit despre buna
în limba lui Mihail Eminescu, nată să ilustreze în faţa uneia sau credinţă a cancelarului Marx şi a
(vorba vine!) judecând aspru, dela alteia din provinciile României ex­ guvernului său. Să credem şi noi
înălţimea gloriei sale proaspete, traordinarele însuşiri de bărbat de în această bună credinţă. Telegra­
scriitorii şi moravurile României stat ale dlui general Moşoiu, să mele au anunţat însă că în toată
întregite. Cu drept cuvânt am putea zicem. Orice sursă bugetară e bună, Germania au isbucnit mari mişcări
să întrebăm: — „Cine e, şi ce pofteşte ajutoare se găsesc oriunde. La pri­ de protestare împotriva angajamen­
la noi, domnul acesta, care a fugit mărie, la jandarmerie, la serviciul tului de a plăti, făcut la Londra,
din România de frica răsboiului, moaşelor comunale, la monopolul şi că partidele naţionaliste germane
şi care se întoarce cu gândul acasă, chibriturilor, şi aşa mai departe. cer dizolvarea Reichstagului şi darea
după un succes de curiozitate din­ Doamne fereşte, să nu dispară în judecată, pentru trădare, a re­
colo de hotare, ca să dea directive cumva înfrăţirea, că ne facem de prezentanţilor Germaniei la Londra.
sufleteşti ţării sale, unde, după râs în faţa Europei. Va fi această mişcare reprimată?
propria sa mărturisire, n’a fost mai Să ne înţelegem. Nu suntem a- Va treca guvernul german, fără
mult de cât zugrav de case? tât de naivi încât să cer^m guver­ gând ascuns, la îndeplinirea obli­
Este acesta cu alte cuvinte, un nului să ajute gazetele opoziţiei. gaţiunilor pe cari şi le-a recunoscut?
scriitor român? Bun de pus arături Dar, cel puţin, să nu şi le mai ţină Iată întrebările de cari depinde
(sau mai sus chiar) de Mihail Sa- pe-ale sale din banul nostru al tu­ lămurirea situaţiei internaţionale.
doveanu, Octavian Goga, Ion Gorun turora. Să nu ne înveninăm cu nici o bă­
ori Brătescu Voineşti, cari din acest nuială, şi să aşteptăm.
pămât românesc au răsărit, în Ziarele politice dispar. — O
mijlocul societăţii româneşti s’au Politice notiţă publicată în gazete anunţa,
plămădit şi frământarea inimilor că Neamul Românesc îşi va sus­
româneşti le*au înfăţişat în scrisul După conferinţa dela Londra. penda în curând apariţia zilnică,
lor românesc? Hotărât răspundem: — Am dori să împărtăşim şi noi, pentru a se transforma într’o foaie
nu! Problema naţionalităţii în artă întru totul, optimismul pe care l-a culturală bi-săptămânală!
se va discuta, în contradictoriu scos la suprafaţă buna reuşită a încă una din consecinţele greu­
multă vreme. Niciodată însă toba conferinţei interaliate dela Londra. tăţilor prin care trece astăzi presa
reclamei nu va reuşi să pună în In acest caz, am putea să înregi- românească. Cetitorii se vor consola
locul strălucirei veritabile a diamantu­ srăm o destindere fericită în fa­ de dispariţia Neamului Românesc
lui, imitaţiaţipătoare a sticlei colorate. voarea păcii, pe care marile pu­ cotidian cu articolele dlui Nicolae