Page 15 - 1924-16
P. 15
30—Vili. 1024--------------------------- ----------- C O S I N Z E A N A - - - - - - Pag. 20?
Iorga, care va continua să publice portul părului lung. Cu aceeaş T. P. „Dragoste din prietenie“ prea e
acolo admirabilele dumnisale ob furie cu care americancele se tun- prolixă şi pela mijlocul ei banală. înce
putul şi sfârşitul e bun. Mai încercaţi cu
servări asupra evenimentelor actu seseră mai ’nainte, îşi lasă acum altele.
ale. Partidul naţionalist democrat, părul să crească. Din nefericire /. T. B. Vom selecţiona ocazional ceva
al cărui organ oficios era Neamul însă, operaţia nu se poate săvârşi din cele ce aţi trimis Dv. Trebuie însă
Românesc, va înregistra însă o p'er- tot atât de repede în sens invers. să vă atragem luarea aminte asupra evo
luţiei, pe care a făcut-o poezia româ-
dere dureroasă, şi în această pri Cozile cele mai bogate se pot reteza mânească în deceniile din urmă.
vinţă ar fi ceva de spus. în două minute, cu colaborarea
Ar mai fi de spus, pentrucă alte foarfecelor. De crescut cresc însă
ziare politice, ca Adevărul dlui Ia- numai cu ajutorul timpului. Şi Publicaţii noi.
cob Rosenthal şi Lupta dlui Emil americancele, ca toate strănepcatele 1. loan Istrate: Proiect de program pentru
Fagure Honigman, nu-şi încetează Evei, nu prea au multă răbdare. unirea asociaţiilor naţionaliste. 7 lei.
apariţia, deşi ele nu reprezintă nici Deci, doamnele şi domnişoarele 2. Hernam Kled: Hora din opera „Făt-
Frumos“ pentru pian, solo şi cor. Ar
autoritatea personală a unui mare de peste Ocean au început să poarte, dealul, Cluj, 25 lei.
scriitor, nici programul lămurit al pur şi simplu, perucă. 3. G. D. Teodor eseu: Poezii poporale.
unui partid politic. Dacă ni se per Schimbarea modei a avut, se în Cartea Rom. 2.50 lei.
mite această caracterizare, numitele ţelege, şi efecte... industriale. Aşa, 4. Ai. Eminescu: Poezii poporale. Cartea
Rom. 2 50 lei.
tipărituri cam pescuiesc în apă tul de pildă, fabrícele de ace de cap, 5. S. Bărnuţiu: Românii şi Ungurii, dis
bure... Atunci? Pentru ce nu poate cari se închiseseră în pragul fali cursul dela 2/14 Maiu 1848 cu cumen-
rezista Neamul Românesc şi rezistă mentului, au reînceput activitatea, tar şi introducere de prof. univ. G.
Adevărul şi Lupta? şi prosperează mai bine ca oricând. Bogdan-Duică. Imprimeria Bornemisa
25 lei.
E greu de răspuns la această O expediţie abandonată. Te 6. /. Negruzi: Cuconul Pantazachi. Car
simplă întrebare. Poate că publicul legramele au anunţat acum câteva tea Rom. 2‘50 lei.
e de vină. Poate că Adevărul şi luni, că celebrul explorator al re 7. Al. Cazaban: Bodoreanca. Cartea Rom.
Lupta găsesc mijloace de luptă îm giunilor polare, Amundsen, plănu- 2 50 lei.
potriva dificultăţilor, pe cari Neamul ieşte o călătorie până la polul Nord, 8. Ion Ghlca: Egalitatea; Şcoala de acum
50 de a n i . . . Cartea Rom. 250 lei.
Românesc nu le cunoaşte... In orice cu aeroplanul. La sfârşitul lunei Mai, 9. G. Alexandrescu: Fabule, Cartea Rom.
caz, semnalăm această dureroasă şi aeroplanele erau gata de drum, şi 2 50 lei.
caracteristică ciudăţenie care pla trebuiau să se găsească la Spitz 10. C. V. Georghiu: Raze vizibile şi in
nează asupra presei noastre politice, berg, de unde avea să pornească vizibile. Cartea Rom. 3 lei.
că îndrumători ai spiritului public expediţia. Iată însă, că din pricina 11. /. Simionescu: Omul dela Cucuteni.
Cartea Rom. 3 lei.
din România, ca dnii N. Iorga, Octa- dificultăţilor materiale, Amundsen a 12. Af. Lupescu: In jurul casei. Cartea
vian Goga, C. Rădulescu-Motru, renunţat la proiectul său. Z^rul Rom. 3 lei.
Simion Mehedinţi, Gh.Bogdan-Duică lidens Tegn din Cristian ia scrie că 13. C. Gheorghiu: Sifilisul şi alte boale
lumeşti. Cartea Rom. 3 lei.
şi alţii nu reuşesc să conducă o îndrăzneţul norvegian mai are ne 14. P. Rosiade: Morcovul şi alte legume.
gazetă zilnică, pe când dnii Albert voie încă de 1.100.000 franci (peste Cartea Rom. 3 lei.
Honigman şi Eugen Filotti, da. 10 milioane lei) pentru a-şi plăti 15. Dr. A. Flachs: Anthologie românischer
Contimporanii noştri să reflecteze aeroplanele comandate. Amundsen Lyrik 1740—1900. Edit. Cartea Rom.
puţin la o asemenea anomalie. 40 lei.
s’a oferit să cedeze drepturile sale
asupra filmelor cinematografice lu Aviz şcolar
Diferite ate în cursul călătoriei; fabrica de
aeroplane n’a primit acest târg. S’a înscrierile la Şcoala de menaj şi In
Capriciile modei. Nestatornicia încercat apoi alt sistem. Guvernul dustrie casnică din Oradea Mare Str. Sf.
portului femeiesc rămâne o carac norvegian şi cel american au auto Ladislau No. 27 încep la 15 Sept. când
elevele vor putea să rămână în internat.
teristică a tuturor oraşelor lumii. rizat vânzarea unor timbre speciale, Elevele la înscriere vor produce: Certifi
An după an magazinele de modă în folosul expediţiei. Nici sistemul cat de pe anul din urmă de şcoală şi
născocesc alte forme, o armată în acesta n’a dat roadele dorite. A- extras de botez.
treagă de desemnatori îşi frământă cum, timpul fiind prea înaintat, că Taxa anuală pentru întreţinere 15000
lei, 100 kg. făină de prăjituri 2 kg. unt şi
fantazia, şi la începutul fiecărui lătoria a fost amânată pentru anul 5 kg. săpun. Acestea se pot plăti şi în
anotimp, în vitrinele prăvăliilor viitor. Dacă, bineînţeles, Amundsen bani.
apar cele mai năstruşnice inovaţii. va găsi banii trebuincioşi. Elevele vor mai plăti o anumită taxă
Strălucesc şase luni, cel mult un pentru cele două secţii la cari se pot în
an, şi cad în desvetudine, ca o scrie. Elevele în schimb vor învăţa să
gătească diferite specialităţi, pe cari le
lege pe care nimeni n’o mai re Scrisori dela redacţie. vor şi mânca şi de ujină vor primi cafea
spectă... Teofan. Ce este slab în scrisul Dtră? cu lapte.
One nu cunoaşte furia cu care, Iată o întrebare, la care se poate răs Elevele doritoare mai pot învăţa: croi
mai ales dela răsboi încoace, punde foarte scurt: nimic şi totul. Manu torie, brodărie artistică, flori artificiale,
batic, desemn, pictură, goblenuri, ţăsături
doamnele şi domnişoarele civilizate scrisele noi nu le păstrăm, de aceea luaţi româneşti şi persiane, pălării, limba fran
c6pii de pe ele.
începuseră să-şi taie cozile şi să V. Ş. „Cuvântul de închinare femeii“ ceză, pian.
umble cu părul tăiat. Ai fi crezut, cu toate ideile multiple şi variate, pe care ’ Elevele interne vor avea să aducă cu
că azi-mâine, retezând tot mai scurt le cuprinde, nu întruneşte totuş nimic din sine saltea de paie, madrase, două pe-
rini, o plapomâ, o pătură, lingeria ne
frumoasele ei cosiţe, Ileana Co- calităţile unui gen literar, care s’ar putea cesară de pat şi lingerie pentru corp,
sinzeana va ajunge să umble tunsă publica. Nici măcar ca o conferinţă nu acoperitoare de pat albă de 2*/* m. lun
poate merge din pricina lipsei totale de
1
militâreşte. Iată însă că moda s’a consistenţă şi de claritate. gime şi l /» m. lăţime şi un covorel îna
oprit brusc. In America, unde a- G. Voevidca. Primit cu mulţumiri. Vor intea patului, lighian pentru spălat, ta
câmuri, farfurie intinsă, adâncă, mică,
proape toate femeile umblau cu apărea curând... curând. păhar, o mâsăriţă că 6 şervete şi 6 şter
pletele în vânt, s’a reintrodus S. Aiudeanu Primit amândouă. gare de bucătărie.
