Page 3 - 1924-16

30—VIII. 1924- C O S 1 N Z E A N A Pag. 195

Luptele românilor din Ardeal la 1848

— O scurtă reprivîre asupra unor zile eroice —

Revoluţia românilor din Ardeal, mai strâns, pentru a dovedi înaintea sta de sine, independentă, se va
la 1848, a isbucnit ca o flacără vie, lumii întregi conştiinţa naţională, preface în ceeace a fost înainte cu
de subt apăsarea brutală a zece liberă şi mândră, a dorului nostru 900 de ani, când veniră aici Arpad
veacuri de nedreptate. Răsmeriţe ţă­ de libertate. şi Tuhutum: în Dacia“. Primejdia
răneşti, pentru o limbă de pământ, Furtuna se prevestise din vreme. aceasta trebuia înlăturată cu orice
pentru un colţ de pădure, pentru o De prin anii 40, când apăruse în preţ. Şi cum îşi închipuiau patrioţii
maghiari ai ace­
lor vremuri, că
vor putea mântui
stăpânirea lor a-
supra Transilva­
niei? Răspunsul^
avea să-l dea tot
Dieta din Cluj,
la 30 Mai 1848,
chemată să se
pronunţe asupra
celor două mari
acte istorice, a-
supra cărora se
sfătuiau ungurii:
ştergerea . iobă-
giei şi unirea Ar­
dealului cu Un­
garia. 4*
Ceeace mişca­
rea „liberatoare“
a lui Ludovic
Kossuth era gata
să ne,, dea cu o
mână, se pregă-,.
tea să ne iâ în­
dărăt cu amân­
două. Românii au
priceput fără ţi­
ntuită greutate
unde stătea pri­
mejdia vieţii lor
naţionale şi din.
ce parte avea să
le sosească mân­
tuirea deplină.. Ei
nu se puteau mul­
mgm ţumi a nu mai fi
v.l* ¡.v\V
robii gliei; ei nă­
zuiau să ajungă
stăpâni neturbu­
raţi,,. peste pro-:
priul ,* lor suflet.
In acesţ înţeles,,
fruntaşii, români
, cu două săptă­
fărâmă de omenie, mai fuseseră de­ satele Munţilor Apuseni misterioasa mâni înainte de convocarea Dietei
stule, până atunci. Umbra răsbună- „doamnă“ Caterina Varga, îndem­ din Cluj, adică la 3/15 Mai 1848,
toare a iobagului Horea nu se şter­ nând poporul să nu mai facă robotă au chemat Ia Blaj o mare adunare
sese, odată cu tragerea lui pe roată, şi străbătând cu cererile Moţilor politică, în care poporul român să
de pe zidurile Bălgradului. Nici­ până în anticamera Burgului din hotărească despre soartea sa. Despre
odată însă, răfuiala dintre noi şi Viena. Iar în Dieta din Cluj, la însufleţirea cu care au răspuns ro­
unguri nu cuprinsese astfel întreaga 1847, cu un an numai înainte de mânii, ţărani şi cărturari, la che­
simţire românească de pe aceste revoluţie, se puteau auzi cuvinte ca marea conducătorilor lor, a rămas
locuri. Niciodată cuvântul adevărului acestea, din partea nemeşilor asu­ neştearsă amintirea în inimile tuturor.
şi curajul faptei nu se întovărăşise pritori: — »Dacă Transilvania va Ţinuta mândră a episcopilor români