Page 5 - 1924-16

30—VIII. 1924 Ç O S I N Z E A N A Pag. 197

In ulimele zile în­
semnătatea Micei
Antante a fost scoa­
să la iveală de insuş
dl Millerand, care
preconizează într’un
articol necesitatea
menţinerii acestei a-
sociaţii de state şi
o strânsă colabo­
rare cu ea In faţa
primejdiei bolşevice
care ameninţă În­
treagă Europa. Per­
fecta Înţelegere ca­
re a domnit şi In
conferinţa dela Pra-
ga este de altfel
f
un indiciu serios,
că Mica Antantă co­
respunde Inadevâr
unei nevoi politice
. reale. I l u s t r a ţ i a
noastră arată o so­
cietate luând parte
la un ceai după
conferinţă. In mij­
locul oaspeţilor e
Massaryk, preşedin­
tele Cehoslovaciei,
lângă el Beneş, iar
dela el la dreapta
dl Duca, ministrul
nostru de externe.

vedeau generalii austriaci însuşirile ia 11 Iunie 1849. A nimerit-o însă făia neatins şi mândru, simbol al
ostăşeşti neîntrecute ale poporului rău dela început, căci tribunul Groza bravurei şi al conştiinţei naţionale;
român, abia acum îşi dădea seama i-a prins 40 de care cu provizii în era drapelul lui Avram Iancu. O
guvernul din Viena ce greşeală făp­ strâmtoarea dela Buceş. Lupta a în­ singură armată n’avea nevoie să fie
tuise despreţuind pe aceşti’„valahi“, ceput la 15 Iunie. Dinspre Bucium desrobită, pentrucă nu cunoscuse în­
pe cari nimic nu reuşea’ să-i mişte avea să atace la aripa stângă, pre­ frângerea; erau legiunile Munţilor
din loc, — era însă prea târziu. fectul Simion Balint. La mijloc, pe Apuseni...
Românii erau prea puţini şi nici şoseaua spre Câmpeni aşteptau tri­ * * *
arme îndestulătoare nu aveau. 0- bunii Codoreanu şi Gomboş, subt Din clipa aceea, începu povestea
noarea lor, ei o mai puteau mântui, comanda prefectului Vlăduţ, preot nerecunoştinţei habsburgice. Ea s’a
şi au mântuit-o. Aceea a oştilor şi el. Aripa dreaptă era sub condu­ prăbuşit, tot pe eâmpul de luptă, la
imperiale, se dusese pe apa Sâm­ cerea tribunului Andreica, iar la 1918, de data aceasta însă laolaltă
betei... miazăzi aştepta popa Groza. Bătălia cu apărarea maghiară. Gândul lui
Rezistenţa legiunilor româneştj în a ţinut nouă zile. Kemény a fugit Avram Iancu se împlini. Cauza, na­
Munţii Apuseni a fost într’adevăr în ziua a noua, caşi nenorocosul ţională a fost deslegată tot pe câm­
supraomenească. Toate expediţiile Hatvani, semănând în urmă rămăşi­ pul de bătaie.
militare ungureşti s’au prăbuşit în ţele armatei sale de câteva mii de
faţa vitejiei îndârjite a Moţilor şi unguri.
Crişenilor lui Iancu. întâiul coman­ Cele mal crâncene lupte s’au dat PRIVIND INBUJORATELE
dant ungur fugărit a fost Hatvani. însă la Mărişel şi Fântânele. Aci au PETALE
Dimpreună cu protopopul Balint din luptat bărbaţii, femeile şi copii lao­ Teofil Bugnartu
Roşia, cu popa Groza, cu tribunii laltă. In amândouă aceste ciocniri, împovărat de-un dor neînţeles
Vlăduţ şi Andreica, Avram Iancu l-a românii au ieşit victorioşi, deşi arme Ţi-am colindat o zi pe sub fereastră,
prins la strâmtoare pe Hatvani în nu aveau decât puţine, gloanţele Privind tăcut la floarea de rubin
gura Cernei, şi vreme de două zile, erau măsurate, iar numărul vitejilor Ce râde trecătorilor din glastră.
la 18 şi 19 Mai 1849, ungurii au luptători se împuţina din zi în zi.
fost ţinuţi pe loc. A treia v, Hat­ Totuş, niciodată legiunile lui Iancu Cu gândul plin de-un farmec tăinuit,
vani, cu cei 400 oameni ai săi, a n’au fost răpuse. Cu ruşine mare, Privind înbujoratele petale,
luat-o la fugă spre Zlatna, dupăce, Austria a trebuit să ceară ajutorul Adânc din zări, un glas nelămurit
pe drumul său ruşinos, popa Simion armatai ruseşti, pentruca după zdro­ Mă tot chema *n albastra-i depărtare,
Groza i-a mai ieşit odată înainte, birea ungurilor la Şiria, în 13 Au­
lăsându-1 în cele din urmă numai gust 1849, generalul Paskievici să — Şi când să plec, am mai privit
cu 100 de voinici fugari, din cei aibă dreptul să scrie ţarului Nico- lodaf
3000 cu cari sosise la Abrud. lae I: „Maiestate, Ungaria este cul­ La floarea răsfăţată din fereastră.
Al doilea comandant trimis asu­ cată la picioarele Maiestăţii Voa­ Şi nu ştiu cum, privirea m'a 'nşelat
pra lui Avram Iancu a fost baronul stre.“ In clipa aceea, pe tot întinsul Sau ochii tăi mi-au râs de după
Keminy. Acesta a intrat în Abrud Transilvaniei, un singur drapel fâl- [glastră.