Page 6 - 1924-16
P. 6
Pag. 198 C O S I N Z E A N A ■30—VIII. 1924
VIN CRIŞENII... sălbatic cutremura întreaga
atmosferă.
— Epizod din revoluţia dela 1848 — Clădirea se zgudui puternic;
.*<•. . . > se auziră tropote de arme, apoi
de CONSTANŢA HODOŞ
trosniri de scânduri sfărâmate...
Vin Crişenii! Cel de sus ştie, şi El bine Un cap întins înainte pe
Strigătul răsună ca trâmbiţa cuvântează răscoala dreaptă a * nişte umeri drepţi şi laţi, se
- ceasului de apoi în mijlocul Românilor... ridică deasupra tuturor, şi două
pieţei, unde mulţimea era adu Nu mai puteau să rabde. braţe puternice se întinseră
nată în faţa tribunalului de Strigătele de afară se ridicau ocrotitoare, peste trupul preo
sânge. din ce în ce mai înverşunate. tului, doborît la pământ.
— Vin Crişenii! Iar cei dinlăuntru pierzându-şi Sute de topoare şi furci de
Când acest strigăt pătrunse capul urlau: fier se învârtiră strălucind, se
în sala judecăţii, judecătorii în- — Foc! Daţi foc închisoarei! repeziră şi isbiră fără milă.. .
, gălbeniră şi săriră în picioare. Femeile judecătorilor năvă Era Ilie Crişanu, în fruntea
' In faţa lor acuzatul, un preot liră în sală, îngrozite, cu părul unei cete adunate de prin
voinic, cu fruntea I?rgă, cu despletit, cu copiii strânşi în Zarand. Alături de el, Stoe,
plete negre ondulate şi barba braţe, scoţând ţipete nearti alb ca varul, sta îngrozit.
. lungă, senin şi resemnat îşi culate. Un lac de sânge umplu sala.
aştepta osânda. Nici caznele — Vin! Să fugim... ascun- Peste grămada de trupuri,
crude şi nici moartea cea mai deţi... un băeţaş de trei ani, se strân
r grozavă ce-i sta în faţă sigură, Falnica figură a preotului se gea de pieptul mamei sale,
inevitabilă, nu putură să scoată îndreptă într’o aşteptare încor încleştând mânuşiţele după gâ
din gura lui încleştată, un cu dată. tul ei roşu de sânge şi silin-
vânt de mărturisire, — In foc!... în foc arun- du-se să ridice trupul muri
f* Unde erau tovarăşii lui, cei caţi-1 şi pe el! bundei dintre celelalte cadavre.
lalţi capi ai răscoalei? Ce le Sbirii îl apucară şi-l târau Stoe opri braţul care voi
gături avea Iancu şi prin ce spre uşă. să-l lovească.
minune răsbeau scrisorile lui Nori de fum şi limbi de — Nu da... îngână el strân
printre cetele româneşti? flăcări eşiau pe ferestrele piv gând la sân capul blond al
Preotul răspunse ridicând niţelor închisoarei. copilului, în vreme ce Ilie
mâinile spre cer: — Numai Dar în acelaş timp un vuet deslega lanţurile tribunului
C o n f e r i n ţ a d e l a
Londra s’a încheiat
cu deplină.izbândă.
Scopul, pentru care
ea a fost convocată,
s’a ajuns întocmai
şi de-aceea ea poate
fi considerată cu
drept cuvânt ca un
nou punct de mâ-
necare în istoria de
după războiu. Ilus
traţia de aci ne a-
rată pe mai mulţi
delegaţi ai acestei
conferinţe, în mij
locul lor cu Mac
donald.