Page 14 - 1924-17

Pag. $22 ■ — c o s i n z b a n a . . . . . . . . . . — ------ — ------------- IS—IX. 1924

Unanime elogii în toată presa ita­ peluri la dărnicia institutelor finan­ neînţelegerile dintre popoare. Repre­
liană şî mărturii de însufleţită ad­ ciare, dar resunetul lor a fost atât zentanţii tuturor statelor au făcut
miraţie, din toate cercurile. Numai de slab, încât până azi nu s’a pu­ declaraţiuni categorice în tavoarea
regele Italiei a cumpărat cinci tab­ tut înălţa peste mormânt cuvenitul acestei idei. Delegatul Statelor U-
louri, printre cari o „iarnă“ de Ve- monument şi lipsesc mijloacele nite a depus un memoriu cu pro­
rona. Bustul lui Eschille de scul­ pentru reparaţia necesară casei. puneri concrete. S’ar părea că dom­
ptorul Han a fost reţinut la Acade­ Să nu ne mirăm, prin urmare, neşte un acord perfect în această
mia de artă din Veneţia. Peisajul dacă mâine... Adecă, să nu fie alt privinţă. Fiecare e gata să depună
„la Balcic“ de Ştefan Popescu a mijloc, pentru conservarea puţinelor armele, să-şi concedieze soldaţii şi
fost cumpărat de Muzeul Luxemburg noastre relicve sufleteşti, decât râv­ să topească tunurile. Dar fiecare
djn Paris. nita „dărnicie a institutelor finan­ cere, se înţelege, garanţii sigure că
Publicul românesc va lua cu­ ciare?“ vecinul va face la fel, şi nu se va
noştinţă cu satisfacţie de aceste suc­ înarma pe ascuns. Garanţia aceasta,
cese. Ele ne recompensează de Teatrul din Cluj. — Stagiunea din nenorocire, nu e nimenea în
. multe bârfeli aruncate în cârca apropiată a Teatrului Naţional din stare s’o dea.
noastră de propaganda duşmană. Cluj se anunţă subt promiţătoare Deci, desbaterile dela Geneva, la
auspicii. S’a înjghebat un repertoriu care participă în momentul de faţă
Casa lui Alexandri. — Nici în­ ales, s’au complectat puterile artis­ bărbaţi politici de seriozitatea dlor
sufleţirea, nici indignarea noastră tice ale trupei şi s’a început muncă Macdonald, Herrlot, Salandra, Ti-
nu e de lungă durată. Obosim, necurmată în acest frumos sfârşit tulescu şi Beneş, au mai mult un
deopotrivă, înveselindu-ne şi în- de vară. Cea dintâi premieră va fi caracter utopic. Nimeni nu poate
tristându-ne. O carte bună o uităm Viforul de Barbu delavrancea, cu să creadă în reajizareă depărtatului
, în câţiva ani. O faptă rea ne tur­ d. Şt. Braborescu în rolul lui Ste- ideal. Germania, de pildă, numai
bură douăzeci şi patru de ore. Po­ făniţă Vodă şi cu d. Zaharie Bârsan mulţumită nu se declară cu situaţia
por tânăr, popor grăbit, alunecăm în acela al lui Luca Arbore. In de astăz'. Pentru a şi croi o soartă
spre alte preocupări. Spre alte glo­ Oana va apare din nou dna Olim­ mai bună, se va mulţumi oare cu
rii şi spre alte ostracizări trecătoare, pia Bârsan, creatoarea acestei pu­ apelul la cine ştie ce tribunal de
Popularităţile se destramă, pe rând. ternice figuri dramatice, iar doamna arbitrii? Nu va încerca, iarăş, să
şi pe rând, reputaţiile se refac. Tan« va fi dna Stanca Alexan- pună mâna pe sabie, când îşi va
Ţineţi minte, deunăzi, valul de drescu, o tânără artistă de un real simţi duşmanul slab? Nimeni 'nu
protestare ridicat în faţa cazului talent, reîntoarsă la Cluj după un e atât de orb să nu vadă realitatea.
delà Ipoteşti. Proprietarul moşiei strălucit turneu alături de d. Ion Şi exemplele s’ar putea repeta tnal
aceieia dărâmase casa în care s’a Manolescu. Va urma, după Viforul, departe.
născut Eminescu. Un potop de fuf- o minunată comedie franţuzească, Spre pacea eternă, rămâne de­
gere s’a năpustit de pretutindeni. Floarea de lămăiţă, cu dna Popo- ocamdată un visai umanităţei.Dela
Articole prin gazete, moţiuni stu­ vici-Voina şi d. Mihăilescu Brăila Kant încoace n’am făcut nici un
denţeşti, discuţii înfierbântate la fruntea distribuţiei, apoi Plicul de pas mai departe pentru realizarea
cafenea, toate la un loc şi fiecare’n Liviu Rebreanu, cu dna Silvia Ji- lui. Acelaş dicton ne călăuzeşte,
parte trezise atenţia opiniei noastre pescu-Hodoş şi d. Neamţu. Insfârşit, din nefericire: Si vis pacem, para
publice asupra unei impietăţi pentru punctul de atracţie al primei părţi bellum...
care, în definitiv, răspunzătoare era din stagiune va fi, fără îndoială,
societatea românească întreagă. Cine Oedip-Rege, tragedia lui Sofocle, Politică internă. — Călcăm
se gândise, până atunci, că undeva, pentru care d. Zaharie Bârsan se peste pragul toamnei şi ne înconjo­
în nordul Moldovei, dintele vremei pregăteşte cu toată râvna bogatelor ară aceeaş acalmie în treburile di­
roade din zidurile cari au adăpostit sale însuşiri de tragedie clasică. năuntru. Guvernul dlui Ion I. Bră-
copilăria celui mai mare poet român? Prin urmare, aşteptăm. tianu se luptă din răsputeri, o re­
Alarma a ţinut abia două săptă­ cunosc şi adversarii, nu cu ostili­
mâni. Atenţia ne-a fost atrasă, de Politice tatea divizată a celor 4 partide de
aceleaş gazete, spre balta Brăilei, opoziţie, ci cu greutăţile pe cari şi
. unde opera Terente. Şi totul a re­ Spre pacea eternă. — Acesta le-a creiat singur, greutăţi de or­
intrat în linişte. Casa lui Eminescu este titlul unui cunoscut proect din administrativ, în nouile pro­
nu mai preocupă pe nimeni. umanitarist al filozofului Imanuel vincii mai ales, pe cari nu proectul
Dar cas^ lui Vasile Alexandri, de Kant, scris spre sfârşitul veacului de reformă administrativă le va
lângă faimoasa luncă a Mirceştilor? al 18-lea, cu câţiva ani mai înainte asana, şi greutăţi de ordin financiar,
Despre ea ne vorbesc însăşi ra­ de războaiele lui Napoleon. Astăzi, cari au atins limite nebănuite. Nu­
poartele Academiei române, sem­ problema a redevenit mai actuală meroasele falimente, acuta criză a
nalând primejdia unei apropiate decât oricând, după pustiirile lăsate numerarului, cămătăria nemiloasă
dărăpănări. Iată povestea. Casa cu pe câmpul de luptă şi în sufletele care bântuie pretutindeni, sunt semne
grădina şi mormântul lui Alexandri oamenilor, de nebănuita conflagra­ că o destindere e absolut necesară.
au fost donate Academiei în 1914, ţie europeană. In sesiunea din a- Actualul ministru de finanţe tra­
cu condiţia de a întreţine casa în cestan a Ligei naţiunilor la Geneva, tează în momentul de faţă înche-
bună stare, menţinând cuprinsul ei la care iau parte de data aceasta erea unui împrumut în străinătate.
astfel cum se găsea pe când o lo­ şefii' guvernelor din Franţa, Anglia Opinia noastră publică, permanent
cuia poetul. Şi Academia se plânge: şi Belgia, s’an angajat discuţii se­ indusă în eroare, nu cunoaşte nici
Trebuia ca mormântul şi casa lui rioase în jurul unui pact de dezar­ condiţiile tn cari ni s’ar oferi acest
Alexandri să fie un loc de peleri­ mare, pe temeiul căruia arbitrajul împrumut, nici motivele reale pentru
naj naţional. STau făcut câteva a- internaţional ar tranşa pe viitor cari România se vede nevoită să-l