Page 15 - 1924-17

15—IX. 1924 -------------------- -------- ----------- C O S I N Z E Â N A - - - - - - - - - Pag. 223
’'* • “ ; |
)
refuză. Sunt tot mai multe semne, New-Yorkul, cel mai mare oraş din peritoare de pat albă ţie 2 */ m. lungime
2
m
că partidul liberal va trebui, în lume. Numărătoarea făcută în anul şi 1 ‘/a - lăţime şi un covorel înaintea
patului, lighian pentru spălat, tacâmuri*
fata problemei financiare pe care 1920 arată că în acel an avea o farfurie întinsă, adâncă mică, pahar, o
?
n’a putut-o deslega, să se aplece, populaţie de 5,626.048 locuitori, iar măsărită cu 6 şervete şi 6 ştergări de bu­
— şi să plece. în jurul oraşului trăiau 7,910.415 cătărie.
Sarcina nu va fi uşoară pentru suc­ locuitori. In fiecare oră se nasc 17
cesorii acestei moşteniri. Partidele copii, în fiecare oră se fac 18 că­
delà noi, s’ar zice că nu sunt pă­ sătorii şî în fiecare oră mcr 8 per­ Scrisori delà redacţie. .
trunse de răspunderea care le aş­ soane şi divorţează 3 perechi. In
S. S. în C. Pentru început sunt lucruri
teaptă. Sau poate ne înşelăm. Vom piaţa Columbia trec zilnic 50.000 reuşite şi de-aceea vă povăţuim să con­
vedea, în orice caz, dacă vom avea trăsuri. Strada Broadway e traver­ tinuaţi.
prilejul să înregistrăm soluţii pre­ sată zilnic de 113 milioane oameni. E. G. /. In T. Manuscrisele nu le re-
cise pentru lămurirea unei situaţii Oraşul are în serviciul său 94 mii trimitem, Versurile Dv. nu sunt încă în­
aproape compromise. Unde sunt bărbaţi şi femei, între caii 13.450 deajuns de şlefuite şi au multe neajunsuri.
reţetele salvatoare? poliţişti şi 7000 pompieri. In fiecare Naro-Narcis. Subiect banal şi compoziţie
oră se clădeşte o casă nouă şi se prozaică. Nepublicabilă.
A. P. în B. Poesia Dv. are câteva ver­
Diferite cheltueşte în fiecare lună pentru suri frumoase, dar în întregime nu este
zidiri noui 60 milioane dolari. New- isbutită.
Corespondenţa cu planeta York e centrul financiar al lumii. Gheorghe C. Turcu, Ghldigeni. Am pri­
Mârte. — E o veche credinţă a Waal-Street e locul unde pulsează mit banii. Acum e plătit tot anul.
astronomilor, dţipă care planeta cea mai intensă activitate bancară Daniţa Balnojan. Am primit din partea
Marte s’ar zice ca e locuită de fiinţe din lumea întreagă. Anual băncile Dlui Cornel Vereş, 240 de lei îp contul Dv.
Slmeon Zehan, preot, Casva. Da, e o
vii. Credinţa aceasta, până acum din New-York rulează o sumă de mică eroare. Dv. primiţi revista delà 1
n’a fost controlată. Dar, pentrucă 215.000,000.000 dolari, adică de trei Maiu. Prin urmare, scăzând 4 luni, ceeace
în ziua de 23 August planeta Marte ori cât circulaţia bancară a Londrei. face 65 de lei, rămâne ca să mai plătiţi
s’a găsit în drumul ei la cea mai In total, băncile din New York pe 8 luni, 135 de lei, din care ati plătit
mare apropiere de pământ, — numai dispun ele depuneri în valoare co­ 100 numai.
Mihai Velceleanu, Banloc. Noi v’am
la 80 milioane chilometri, astronomii losală de 2 667.000000 dolari, adică trimis revista regulat, delà începutul anului
s’au gândit, că acesta e cel mai mai mult decât jumătate din suma şi dacă nu i-ati primit toţi numerii, apoi
nimerit prilej pentru a încerca să totală a depunerilor din America e de vină numai posta. Vi i-am trimis
vorbească cu Marte. Încercarea ar întreagă. din nou. In abonament pe anul acesta aţi
părea prea îndrăsneaţă, la prima Dar, bineînţeles, şi cea mai mare plătit numai 120 de lei, deci mai aveţi
de plată încă 80 de lei.
vedere; cu toate astea nu e atât de mizerie a lumii, sute de mii de Aladar Marcovlci. Am primit cei 45 lei.
absurdă. Postul de telegrafie fără ¿oameni flămânzi, tot în această uriaşe este aşa cum spuneţi. ,
„ f<'L-d in Washington, cea mai pu­ cetate se găsesc. Ioan Tralan, preot, Aninoasa. Am primit
ternică staţie de radiografie, s’a în- Alte recorduri. — Tot America delà D tră suma de lei. 180.
v sărcinat să transmită undele hertziene e şi patria de predilecţie a ziarelor. Elenuţa Popovicl. Am primit suma de
până îi planeta vecină. Începând Pe fiecare săptămână se cumpără 100 lei, pe care aţi trimis-o.
delà 22 August, câteva zile de-a- 100 000.000 ziare. Anual, se între­ Căminul Cultural „Mihai ViteazuT,
rândul, staţiunea din Washington, buinţează peste 8 milioane tone Cacova. Am primit 80 de lei ca abona­
ment la revista „Cosinzeana".
caşi acelea din San Francisco şi hârtie de gazetă. Atât s’a întrebuinţat Reuniunea rom. de lectură, Năsăud. Am '
Los Angelos, au încercat să trans­ în anul 1923. Cele opt milioane de primit delà Dv. 135 Iei.
mită radiotelegrame în Marte. Că tone de hârtie reprezintă mai mult Iulian de Cracalia, Voitlnel. Am primit
au ajuns acolo, e aproape sigur. ca opt sute de miliarde, pagini de delà Dv. 180 de lei. ,
Distanţa de 80 milioane de chilo­ ziar. E un record pe care Europa Casina Română, Turda. Cei 60 lei tri­
metri a fost străbătută de undele nu l-a întrecut până acum. mişi sunt abonament pe 3 luni, nu pe 6.
electrice în 6 minute, învingând Aviz şcolar. Înscrierile la şcoala de Pe anul acesta mai datoraţi încă 180 lei, ?
pe care vă rugăm a ni-i trimite.
pentru întâia oară spaţiile interpla­ menaj şi industrie casnică din Oradea*-
netare. Planeta Marte insă, n’a răs­ Mare str. Sft. Ladislau Nr. 27 se Încep la
15 Septembrie, când elevele vor putea si
puns. Au susţinut unii învăţaţi, pro­ rămână in internat. Publicaţii noi.
fesorul Low din Londra, şi alţii, că Elevele la înscriere vor pro juce: Cer­
au primit semnale din planeta Marte, tificat de pe anul din urmă de şcoală şi 1. Iuliu Maior. Despre păcat. Gânduri,
unde electrice de o lungime extra­ estras de botez. . • r. sfaturi şi poveţe îndreptate cătră cre­
ştinii zilelor noastre. Blaj, 5 Iei,
Taxa anuală pentru întreţinere 15000 lei,
ordinară, a căror explicaţie nu poate 100 kg. făină de prăjituri, 2 kg. unt şi 5
1 fi alta. O lămurire sigură, cu toate kg. săpun. Acestea se pot plăti şi în bani. 2 Iustin Ilieşin. Durerea neamului, versuri
cu subiecte smulse din frământările so­
acestea, nu există. Nu e exclus, ca Elevele vor mai plăti o anumită taxă ciale ale vremilor noastre. Cluj, 10 lei*
toate presupunerile făcute până pentru cele două secţii la cari se pot în­
scrie. Elevele in schimb vor învăţa §ă gă­
acum, să fie zadarnice. Învăţatul tească diferite specialităţi, pe cari Ie vor
Camille Flammarion, susţine chiar, şi mânca şi de ujină vor primi cafea cu
într’un articol din revista franceză lapte. Răspândiţi foaia poporală
L'Illustration, că Marte s'a răcit Elevele doritoare, mai pot învăţa-: cro­
demult, şi că nu mai e populat azi. itorie, brodării artistice, flori artificiale, ţe­ „Lumea ş i Ţara"
sături româneşti şi persiane, batic, de­
Poate că telegrafia fără fir funcţiona semn, pictură, goblenuri, pălării, limba' care apare în Cluj sub direcţia
acolo pe vremea când ' oamenii franceză, pian etc. .
pământului nu se sculaseră încă în Elevele interne vor avea isă aducă cu Dlui Dr. Sébastian Bornemisa.
două labe, în pragul cavernelor. sine saltea de paie, madrase,, două perini,
o plapomă, o pătură (toi) lingeria nece­
Un oraş uriaş. — Acesta este sară de pat şi lingeria pentru corp, aco-