Page 2 - 1924-17
P. 2

t>ag. 210                                                                                     16-IX. 1924


                                                 Bilanţul unei lupte

                                                                     de
                                                               Sebastian Bornemisa
            >
                   La  26  Septemvrie  se  va  încheia  mijlocul   poporului,   reprezentând  rarea  feroce  a  legitimelor  noastre
                 bilanţul  unei  avântate  lupte,  care   toate clasele sociale, sbuciumăndu-se  năzuinţi  naţionele,  —  care  român
                 a  ’nfiorat  pe-o  clipă  sălcia  atmos­  de-acelaş  crez  în  munca  lor  ^inte­  onest  ar  putea  să  se  mai  desolida­
                 feră  publică  a  acestei  ţări.  In  a-   lectuală,  nu  pot  însemna  un  caz  de  rizeze  de  acţiunea  studenţimei  uni­
                 ceastă  zi  vor  apărea  la  bara  jus­  demenţă  colectivă.  Că  aveţi  şi  lo-  versitare ?
                 tiţiei  cele  din  urmă  două  figuri  ale   zince  greşite,  se  poate,  dar  inspi­  Noi  nu  credem,  că  ar  exista  un
                 frământărilor studenţeşti, pe care în-   raţia  -d-voastră  e  din  ogaşa  nor­  astfel de Român.
                 viforata  tinereţă  i-a  smuls  din  oga-   mală  a  trecutului  nostru,  sunteţi   De aceea, când se face încheierea
                 şul  normal  mai  mult  decât  poate   ideia  naţională  în  marş,  noul  popas  bilanţului  acestei  lupte  pornită  cu
                 ar  fi trebuit, dând unuia dintre ei în   pentru ziua de mâine..        atâta  idealism  şi  cu  atâta  furtu­
                 mână arma, ca mijloc de corecţiune.   In  acest  chip  mi-a  apărut  miş­  noasă  energie  curată,  —  trebuie  să
                   Un  fapt  pe  cât  de  simplu,  pe   carea  d-voastră,  desfăcută  de  orice   se  ştie  şi  acest  lucru,  că  ţipătul
                 atât  de  adânc  în  complexul  lui.  De   exagerări  trecătoare  şi  mai  ales  li­  după  dreptate  naţională  a  studen­
                 sigur,  că  el  nu                                                                        ţimei române din
                 se poate aşeza cu                                                                         anii 1922—1924
                 uşurinţă  în  cu­                                                                         n’a  fost  un  stri­
                 tare  sau  cutare                                                                         găt  de  ură,  ci
                 categorie  a  cri­                                                                        unul  de  desnă-
                 melor  celebre  şi                                                                        dejde  şi  de  aju­
                 judecătorul  care                                                                         tor !
                 ar  vrea  să-i  facă                                                                         Viitorul apro­
                 analiză,  va  tre­                                                                        piat  va  verifica
                 bui  să  aibă,  d(-                                                                       cât  de  adânc  a
                 cât cunoştinţe de                                                                         pătruns în sufle­
                 paragrafi,   mai                                                                          tele   bărbaţilor
                 mult sentiment şi                                                                         cârmuitori ai ţă­
                 studiu  de  psiho­                                                                        rii  acest  strigăt
                 logie,  pentrucă                                                                                    a  fost
                 numai  astfel  va                                                                                tatea  lui.
                 putea pune în lu­                                                                             până  atunci
                 mina  ei  cea  a-                                                                           să  nu-i  este
                 devârată   fapta                                                                           nimănui  permis
                 studentului Moţa.                                                                          subt  cerul  bine­
                   Dar  nu  ana­                                                                            făcător  al  aces­
                 liza acestei fapte           loan I. Moţa           şi       Leonida Vlad                  tei  ţări,  ca  să
                 în  sine  ne  preo­       cei doui studenţi universitari arestaţi la Văcăreşti, al căror  proces  se  va  des-   osândească   cu
                 cupă.  Ea  este             făşura înaintea Curţii cu juraţi din Bucureşti în ziua de 26 Septemvrie.  vitregie  gesturi
                 doar ultima des­                                                                         *  şi  atitudini,  al
                 făşurare  a  acelor  nobile  frământări,   beră  de  multe  acuzaţii  meschine,  ce   căror  mobil  au  fost  sentimente  de-o
                 care şi-au fluturat ecoul dela un ca­  vi  s’au  adus  din  partea  elemente­  tragică şi înălţătoare măreţie.
                 păt  la  altul  al  ţării  şi  Ia  un  mo­  lor  subversive  care  au  avut  toată   Peste  ’câteva  zile  se  va  încheia
                 ment  dat  şl-au  găsit  justificarea  a-   înţelegerea  pentru  o  întreagă  gale­  definitiv  bilanţul  acestei  lupte  şi
                 proape  integrală  în  cuvintele  celui   rie  de  criminali  şi  o  jignitoare  ri­  peste  tragedia  dela  Văcăreşti  se  va
                 mai  mare  poet  şi  scriitor  al  zilelor  giditate  pentru  d-voastră.  Când  v’aţi   lăsa cortina grea a uitării.
                 noastre.  Căci  în  adevăr,  ce  altceva   ivit  aşa  sbuciumaţi  şi  când  am  în­  Cele  două  suflete  tinere  în  a-
                 pot  să  fie,  decât  o  justificare  a  ţeles  că  din  diverse  motive  sunteţi   vântul  şi  dragostea  lor  nemărgi­
                 acestor  lupte,  cuvintele  acestea  ale   aproape  orfani  cu  altruismul  vostru   nită  de  neam,  nu  vor  *  pătrunde  în
                 dlui  Octavian  Goga,  pe  care  le   generos,  în  sufletul  meu,  ca  o  rază   clipa  aceeâ,  de  sigur,  imensitatea
                 pune  ca  o  concluzie  fireaseă  a  unui  întârz'ată  a  tinereţii  care  s’a  dus,   unui da sau nu!
                 superb studiu de analiză socială:   mi-a  încolţit  o  pornire  de  apro­  Dumniavoastră  însă,  domnilor
                   „D-voastră,  studenţi,  prin  instinc­  piere  părintească  sau  de  curată  fră­  juraţi,  aveţi  datoria  sfântă,  să  fa­
                 tul  suveran  al  tinereţii,  prin  impul­  ţietate..“                   ceţi  ca  greul  cortinei  astfel  să
                 sul  de  idealism  al  vârstei  şi  prin   Dl  Octavian  Goga  nu  este  singur,   cadă,  încât  dincoace  de  scenă
                 acel  spor  de  simţire  care  e  apana­  dar  este  fără  îndoială  cel  dintâi  şi   viaţa  lor  să-şi  poată  ţese  fără  de
                 jul  firesc  al  generaţiilor  viitoare,   cel  mai  ales,  care  simte  în  sufletul   prihană  firul  şi  neamul  românesc
                 aţi  sesizat  o  primejdie  şi  v’aţi  pus   său  mare  această  frăţietate  curată   să-şi  poată  aduce  de-această  luptă
                 deacurmezişul  ei.  Nu  vă  văd  ca  pe   cu  frământările  studenţimei.  Acum,  totdeauna  cu  neţărmurită  dragoste
                 nişte  suflete  înguste  refractare  la  când  aceste  frământări  s'au  înche­  şi cu bucurie aminte.
                 ideile  de  progres,  ci  ca  pe-o  ex-  gat  într'o  îndârjită  voinţă  de-a  să­
                 presiune  nefăţărită  a  unui  neam  în­  vârşi  japte  pentru  ameliorarea  unor
                 treg.  Zece  mii  de  băieţi,  smulşi  din  stări  sociale  bolnave  şi  pentru  apă­
   1   2   3   4   5   6   7