Page 3 - 1924-17
P. 3

15—IX 1924                                   CO S  I N  Z  E  A  N  A                            Pag. 21 i


                   S e r b ă r i l e   î n   a m i n t i r e a   l u i   A v r a m   I a n c u
                               — Dela Ţebea la Câmpeni şi dela Câmpeni la Cluj. —

                                   — Raportul redactorului special al „Cosinzenel“. —
     Lăsând  la  o  parte  antipatica  ri­  dela Tisa, în drumul lor biruitor spre   înfiripat  acum  Panteonul  unităţii
   giditate  poliţienească  de  care  ofi­  Budapesta.  Pământul,  tată  bun  al   noastre naţionale.
   cialitatea nu reuşeşte să scape nicăeri,  tuturora,  adăposteşte  deopotrivă  pe   In jurul lor e sfântă tăcerea lucruri­
   şi dacă alunecăm uşor peste veninul   pe fiii cari s’au jertfit să-l desro-  lor şijprofundă reculegere în suflete.
   politicei  mărunte,  care  n’a                                                              *
   întârziat  să  turbure  un  colţ                                                          * * *
   din atmosfera sărbătorească
   a  celor  trei  zile  de  pioasă                                                  A  doua  zi,-  Duminecă,  la
   închinare,  înţelesul  curat  al                                               8  şi  jumătate,  în  Baia  de
   comemorărei  lui  A  v r a m                                                    Criş  asistăm  la  desvelirea
   I a n c u  a strălucit, spre ob­                                               bustului  lui  Avram  Iancu.
   ştească  mulţumire,  în  con­                %: m                              E,  după  cât  ni  se  spune
   ştiinţa tuturora. Regele a stat    «sa i*gjf J 1      Mi 1     i 1             dinainte,  opera  unui  tânăr
   în  mijlocul  poporului  său,                                                  sculptor  arădan,  care  s’a
   şi  deasupra  amândurora  s’a      1   .1   [ J       I M      R   >           inspirat  după  tabloul  cu­
                                                                  mim
   aplecat  ca  o  binecuvântare                                                  noscut  al  pictorului  Isco-
   a  trecutului asupra timpului                                                  vescu. O închipuire cam ro­
   de faţă, umbra eroică a ne­                                                    mantică a viteazului Moţ, cu
   fericitului crai al Munţilor.                                                  pistoale  la  brâu  şi  cu  mâna
   Atât, şi a fost de ajuns...                                                    pe sabie. Ca o garanţie des­
                                                                                  pre  valoarea  artistică  a  bu­
               *
             * *                                                                  stului  e  de  faţă  d.  Al.  Le-
                                                                                  pădatu,  ministrul  Artelor,
     Sâmbătă după masă, după                                                      care  proclamă,  într’o  scurtă
   ceasurile 5. suntem în cimi­                                                   cuvântare,  patronajul  său
   tirul dela Ţebea, unde odih­                            Fotografie de Inginer Hossu.  asupra  tuturor  monumente­
   nesc  rămăşiţele  pământeşti    Desvelirea bustului lui Avram Iancu în Baia de Criş,   lor.  Pânza  care  acopere bu­
   ale  chinuitului  trup  al  Ian-        Înaintea casei unde a murit eroul.     stul  cade,  însă,  şi  b  du­
   cului.  E  o  zi  liniştită  de                                                reroasă surpriză vine să des-
   toamnă,  cu  adieri  înfiorate,                                                mintă  însufleţirea  ministe­
   cu  tăceri  prelungite.  Go­                                                   rială. DILacea, tânărul sculp­
   runul  nemuritor  al  lui  Ho­                                                 tor  arădan,  a  scos  de  subt
   rea  foşneşte  uşor,  ca  prin                                                 mâinile  sale  rău  inspirate
   vis.  Urcăm  cu  sfială,  caşi                                                 un  Avram  Iancu  ghebos,  cu
   cum  am  fi  întrat,  subt  cu­                                                faţa  cât  pumnul  şi  cu  o
   pola cerului, într’o vastă ca­                                                 privire  ştearsă,  ţinând  în
   tedrală.  Vorbim  pe  şoptite,                                                 mână  un  ciot  de’sabie  cât
   caşi cum morţii ar putea să                                                    un cuţit de bucătărie.
   se  deşepte.  Ne  uităm  în­                                                      Impresia  generală  nu  se
   fioraţi,  în  jurul  nostru,  caşi                                             poate  ascunde.  O  atmos-'
   cum nimeni n’ar mai fi um­                                                     feră  de  jenă  s’a  coborît
   blat pe aici, de-atunci. Pre­                                                  de-odată.  DI  Al.  Lepădatu,'
   şedintele  „Asociaţiei“  din                                                   care  nu  încape  nici  o  în­
   Sibiu, d. Vasile Goldiş agaţă                                                  doială,  nu  văzuse  bustul,
   de  crucea  de  piatră  a  mor­                                                are  un  aier  întrebător,  şi
   mântului o coroană de stejar                                                   par’că  şi-ar  cere  scuze.  Câ­
   cu  panglici  tricolore,  adău­                                                ţiva  ne  interesăm:  Cum  s’a
   gând o scurtă cuvântare, din                                                   putut  întâmpla  acest  neplă­
   care  se  desprinde,  senten­                                                  cut  incident.  Ni  se  spune
   ţios, învăţătura:                                                              că   răspunderea   întreagă
     — „N’are <jrept la viaţă,                                                    cade  asupra  administraţiei.
   poporul  care  rămâne  nepă­                                                   In  solemnitatea  emoţionată
   sător  în  faţa  mormintelor                                                   a  festivităţilor,  îmi  .vihe  în
   glorioase ale trecutului său“.                                                 minte  o  pagină  hazlie  de
     Alte flori se cern din bel­                                                  literatură.  Subprefectul  din
   şug  peste  groapa  celor  doi                           Fotografie de P. Borteş.   schiţa  lui  Daudet,  făcând
   bravi tovarăşi ai lui Avram   Moţii şi moaţele călare pe cai vin la Câmpeni pentru   versuri...
   Iancu,  nenorocosul  prefect            întâmpinarea Familiei Regale.            Ne  recompensează  puţin
   Ion  Buteanu  şi  năpraznicul                                                  drumul  la  casa  unde  a  mu­
   tribun,  popa  Simion  Groza.  Alături,  bească. Aici în vârful munţilor, unde   rit  Avram Iancu  în Baia de  Criş. Pe
   sunt cele şaptezăci şi două de mor­  a  pulsat  de-alungul  veacului  cel   lângă noi se strecoară note rătăcite de
   minte  ale soldaţilor morţi  în luptele  mai  dârz  elan  spre  libertate,  s’a  fluer, 0 agonie tristă, epilogul tra~
   1   2   3   4   5   6   7   8