Page 7 - 1924-17
P. 7
15-IX. 1924 C O S I N Z E A N A Pag. 215
visul politic în
trezărit de Avram
lancu. Cuvântul
Regelui are, încă -
odată, tâlc. E o
închinare adusă
culturei naţio- ■>
nale: — „Odată
cu răspândirea
culturei în po
por, zice M. S,
„Asociaţ'unea“
îşi va urma o-
pera de înfrăţire
în toate ţinuturile
României între
gite prin acele
încântătoare ma
nifestări ale ne
întrecutei noastre
arte populare“.
Urmează intere
santa conferinţă
a dlui Silviu
Dragomir, care La intrarea in cimitirul dela Ţebea poporul aşteaptă sosirea familiei regale.
încadrează poli
tica lui A v r a m
lancu în cadrul aspiraţiunilor naţio partea bisericei gr.-catolice mitro cadrul unei adevărate opere lite
nale a contimporanilor săi, Românii politul \asite Suciu dela Blaj şi rare.
de dincolo 'de hotare. Mitropolitul din partea Basarabiei arhiepiscopul Seara, artiştii Teatrului naţional
Miron Cristea, în mişcătorul său Gurie din Chişinău. In fine, dl din Bucureşti, în frunte cu dna O-
discurs pune o notă de amplă sin Octavian Goga, primit cu aplauze, limpia Bârsan, au jucat „Doamna
ceritate, când vorbeşte despre „co rosteşte un strălucit discurs, în nu Munţilor“, piesa istorică a poetului
drii seculari, cari au încăput pe mele „Academiei române", reîn şi deputatului Ion Soricu.
mâinile străinilor“. Vorbeşte din viind figura Iui Avram lancu în Sus, pe mun
tele G ă i n a , a
doua zi, Luni de
dimineaţa, după
sf nţ rea crucei
c o m e m o r a t i v e
dela Piatra Alb?,
duoă botezarea
batalionului de
vânători de munte
din A b r u d şi
Câmpeni cu nu
mele „ A v r a m
l a n c u “ , sărbă
torea s’a scutu
rat de armura
rigidă a proto-
to'ului. Petrece
rea câmpenească
‘m aer liber, cu
entus’asmnestir-
gherit şi înfră
ţii firească, a
cu minat în hora
săltăreaţă, tot mai
largă, în care s’au
prins Suvaranii
Familia Regală la serbările dela Cluj: M. S. Regina in costum naţional asistă la desfăşurarea serbării. înşişi, alături cu
poporul.