Page 18 - 1924-18-19
P. 18
Pag. 242 - - - - - C O S I N 2 E A N A — • - - - - - -----------------------------10—X. 1924
Cam cu aceleaş sentimente de să placă, în ciuda inutilelor umplu
arheolog amator am ^prins'să reci turi, pe care i le adaugă autorul.
tesc volumul dlui C. Sandu-Aldea: Aceasta, pentrucă originalul, după
Pe drumul Bărăganului. Şi aceasta care ea a fost prelucrată, n’a putut
este o carte reînviată. Dl. C. Sandu să fie diluat cu desăvârşire, şl
Aldea a fost una din cele mai fru pentrucă volumul e înţesat cu ilus
moase speranţe ale mişcărei dela traţii nenumărate şi foarte nostime.
„Semănătorul“. Primele sale po Meritul dlui Th. D. Speranţia
vestiri i-au atras multe şi meritate rămâne, că humorul dumisale n’a
laude. Ele se înfăţişau cu admira întunecat cu totul pe acela al cola
bilele însuşiri literare. Mai întâi, cu boratorilor săi. Tot e ceva.
o neobişnuită cunoaştere a locurilor ' A. H.
JHEAMilA de pe câmpia Munteniei, cu un dar
nesăvârşit de evocare al lanurilor
în necontenită ondulare, al asfin
— Ilarie Chendi. — „Pe drumul ţiturilor însângerate, al aerului în
Bărăganului" de C. Sandu- Aldea. cropit pe întinsul şesului. Respira
Humorul dlui Th. D. Speranţia.— din fiecare pagină un simţ al naturei,
care nu se îmbrăca, poate, în haina
„Cartea Românească“ a retipărit, atât de poetică a povestirilor lui
după cincisprezece ani, Impresiile M hail Sadoveanu, dar care cuprin
;
lui Ilarie Chendi. E mai mult decât dea, cel puţin în aceeaş măsură,
un gest de înţelegere faţă de opera realităţi pline şi vii. Erau, apoi,
causticului critic. E mai’ mult decât oamenii acelor locuri; simpli ţărani,
un act de pietate. E mai mult chiar sau ostaşi uscăţivi, .vreo hangiţă
decât un probabil succes de librărie. cu braţe pline, cari trăiau adevărata
E, încă odată un minunat prilej lor viaţă, cu patimile, cu duşmăniile
pentru a fixa legăturile dintre cri şi cu ş'reteniile lor; plăsmuiri din
tică şi literatură. carne şi din sânge, nu fantoşe de
Ilarie Chendi a avut, în scurta sa operetă cu iţari de carnaval.
critică, o activitate polemică răsu A trecut însă vremea de-atunci. CULTURALE
nătoare. A purtat nenumărate lupte, Marile făgăduieli au rămas neînde
a organizat necruţătoare campanii, plinite. Dl C. Sandu-Aldea n’a Internaţionalism literar. — De
şi şi-a coit destule duşmănii. jucat în literatura noastră rolul pe câteva iuni încoace, suplimentul li
Trăind în cercul viu al actualităţii, care i-1 destinase debutul. Astăzi, terar al unei gazete politice de zi,
a risipit în jurul său pasiune, nevoi autorul celor Două Neamuri este prea bine cunoscută publicului nostru
şi spirit, din belşug. N’a fost un directorul Şcoalei de agricultură pentru atitudinea sa prea puţin ro
creator de doctrine literare. Estetica dela Herăstrău şi în lunga înşirare mânească, întrebuinţează toate mij
sa nu se închega într’un sistem a cărţilor pe cari le-a scris, ne în loacele pe cari le pune la cale pu
disciplinat. El însuş nu se împănase tâmpină cercetările asupra cubaju- blicitatea, pentru a fabrica celebri
niciodată cu titlul, de îndrumător al rilor agricole şi principiile despre tatea de ocazie a unui nou prozator
tinerilor talente. Se mulţumea să selecţiunea metodică a cerealelor. român, care n’a scris până acum
se răsboiască îndârjit cu cărţile Este o pierdere, pe care o re nici măcar o scurtă schiţă în limba
rele, să iubească pătimaş pe cele gretăm şl astăzi. sa maternă. Scriitorul cu pricina se
bune, şi să se descurce cu vioi . * numeşte Panait Istrate, care a ti
ciune neastâmpărată printre preo • Dl Th. D. Speranţia s’a făcut părit la Paris, în franţuzeşte un vo
cupările spirituale ale epocei sale. cunoscut publicului românesc, a lum intitulat „Kira Kiralina.“ Supli
Sunt deajuns aceste însuşiri pentru ajuns chiar la o reputaţie de in mentul literar este Adevărul literar
ca scrisul criticului să înfrunte vidiat, graţie nesfârşitelor sale anec şi artistic al dlui lacob Rozenihal,
-
măcinişul timpului? Răsfoim Impre dote: pipărate, împănate, şi aşa mai despre ale cărui merite culturale,
siile lui Ilarie Chendi, după cinci departe. Procedeul său este, cu toate fireşte, nu ştie nimeni, nimic.
sprezece ani, şi tragem concluzii aceste, dintre cele mai simple. Despre cazul dlui Panait Istrat ,
:
surprinzătoare. O mare parte din Amplifică, adică întinde pe trei caşi despre nesăbuita reclamă ce
bătăliile de-atunci s’au uitat. Cine pagini o snoavă populară de cinci i se face, s’a mai pomenit în această
mai citeşte astăzi romanul Marin rânduri; şi versificând, adică +ran- revistă. In câteva şire, ne-am în
Gelea al dlui Petraşcu şi pe unde scrind proza în rânduri scurte, rimând găduit să semnalăm graba cu care
se mai reprezintă dramele lui Hara- „ovrei“ cu „usturoi“, „ureche“ cu a fost proclamat „cel mai mare scri
lamb Lecca? Cu toate acestea, „zeghe“ şi „gâscă“ cu „puşcă“, itor al României“, un tânăr necu
paginele retipărite ale Iui Ilarie transformând, într’un cuvânt, după noscut, a cărui operă n’are nimic
Chendi, cu judecăţile tăioase, cu părerea noastră, gluma sobră, su comun cu limba şi cu viaţa poastră
aforismele lor limpezi şi cu admira culentă şi concentrată românească, românească. Iată, însă, că lucrurile
bilul lor bun simţ artistic, cuceresc într’un lung sos sălciu şi lung. se complică. Impresarii dlui Panait
şi câştigă şi acum. Foiletonistul s’a Aşa se întâmplă şi cu Călătoriile Istrati s’au dat la o parte, ca şi cum
instalat în literatură, pentru simplul lui Enache Cocoloş, pe cari „Cartea misiunea lor s’ar fi sfârşit, şi şi-a
motiv că talentul e totdeauna de Românească“ le scoate totuş în a făcut apariţia dl. Panait Istrati însuş.
actualitate. * patra ediţie, pentru amuzamentul Trebue să recunoaştem că debu
*
* * copiilor noştri. Povestea reuşeşte tul autorului „Kirei Kiralinei“ n’a
