Page 19 - 1924-18-19

10-X. 1924 ------------- ------*--------- - - - - - - - - - - C O S 1 N Z E A N A - - - - , ............ jp g 243
a
fost fericit. Fostul zugrav din portul gurarea nouei stagiuni a Teatrului Festivitatea s’a desfăşurat subt aus­
Brăilei, uns ca principe al litera- Naţional din Cluj. Reprezentaţia de piciile societăţii culturale Acade­
turei româneşti în redacţia Ade­ deschidere o formează Viforul de mia bârlădeană, şi ale ligii „Dreptu­
vărului, pe temeiul unei povestiri Barbu Delavrancea. Teatrul din Chi- rile şi datoriile femeiei“ căreia îi
publicate de-adreptul într’o limbă şineu şi-a deschis porţile deunăzi datorăm şi acest pios act de în­
străină, se întoarce din lungul său subt direcţiunea scriitorului Ludovic chinare în faţa memoriei lui Vla­
vagabondaj de călător fără paşaport, Dauş, cu Apus de Soare. Cel din huţă, ilustrul fiu al locurilor acelora.
pentru a-şi face intrarea în publi­ Cernăuţi, condus de d. Leca Mora- Iar deunăzi la Iaşi, *n ţimitirul E-
cistica militantă, ca un adevărat riu, un alt merituos publicist, se ternitatea: s’au sfinţit alte două
restaurator de valori şi îndrumător pregăteşte să găzduiască dease- monumente : bustul lui Ion Creangă
spiritual. Intr’o serie de „scrisori meni o trupă stabilă. din Humuleşti, vechi cunoscut al
deschise“, cu autoritatea pe care In pragul toamnei, se prevestesc dealurilor din fosta capitală a Mol­
i-o dă, probabil, fuga sa în străină­ rodnice culesuri sufleteşti. Aceste dovei, şi bustul lui Barbu Dela­
tate în ajunul războiului (dumnea­ neîntrerupte manifestări artistice vrancea, mort pe timpul răsboiului,
;
lui era de pe atunci un convins naţ onale sunt bine venite; ele vor­ în 1918, în cele mai triste vremuri
socialist) şi nenumăratele meserii besc despre încrederea pe care o ale nădejdilor noastre de libertate.
pe care le a exercitat de-alungul câştigăm în propriile noastre pu­ Sunt amintiri deosebite, cari s’au
Europei, dl. Panait lstrati se por­ teri, de vreme ce o stăpânire se cristalizat în p'atră, înemurind chi­
neşte să dărâme gloriile noastre înrădăcinează mai ales cu biruinţele pul a trei mari scriitori români.
consacrate şi dă concetăţenilor săi, sale culturale. Vorba e a dlui N. Cultul morţilor noştri scumpi e o
delà distanţă, severe lecţii de uma­ lorga: „un popor fără un steag de pârghie morală pentru vremurile
nitarism. cultură, nu e o oaste, e o gloată.“ viitoare.
Dl. Panait lstrati nu pricepe, şi Teatrul, în această luptă, constituie
prin urmare nu recunoaşte, valoa­ o preţioasă fortăreaţă, de unde cu­
rea creatoare a ideei de patrie. Fo­ vântul românesc se revarsă, cuceri­ POLITICE.
tograful ambulant delà Nisa, .care tor, mai de parte. Veştile care ne
etalează cu emfază cele şase că­ sosesc, din provinciile desrobite, Perspective dé toamnă. — Des­
sătorii pe care le-a făcut până a- ne umplu deci de o reală bucurie. chiderea apropiată a Corpurilor le­
cum, şi care se jură că sentimen­ Până în anul acesta, Teatrul Na­ giuitoare a mobilizat din nou for­
tul de naţionalitate nu-i spune ţional din Cluj a fost singurul a- ţele partidelor delà noi. întruniri
nimic, ne se închmă decât în faţa şezământ artistic statornic din pro­ publice s’au anunţat pretutindeni.
unui singur ideal, — idealul omului vinciile alipite. Acum trei ani, o Partidul naţionalist al poporului, de
fără ţară. De aceea, îşi permite să scurtă stagiune, la Chişineu, s’a în­ subt conducerea dlor N. lorga şi C.
batjocurească poezia lui Eminescu, cheiat fără urmări. Acum un an, Argetoianu, ţine tocmai acum o se­
în faţa căruia îşi ia aere de semi­ câteva luni de operetă cu dl. N. rie de adunări, menite să. lămu­
doctă superioritate; şi de aceea îşi Lecnard la Cernăuţi, a însemnat un rească situaţia acestei noui organi­
ia libertatea de-a insulta opera cul­ mic preludiu, în tact de trei pătrimi. zaţii politice, faţă de opinia publică
turală a dlui N. lorga, pe care-I nu­ De data aceasta se anunţă oare o delà noi. Partidul naţional anunţă
meşte de-adreptul falsiicator de a- epocă nouă? Provincia se scutură ţinerea unui mare congres la Bucu­
devăruri. pretutindeni din toropeala de* până reşti, în luna Octomvrie. Partidul
Se înţelege, nici Eminescu nu se acum. La Brăila, adăpostind o me­ poporului, după cât se spnne, a-
mai poate scula din mormântul său rituoasă trupă de actori s’a des­ şteaptă rezulta’ul „ultimat“-ului pe
delà Belu pentru a-şi apăra mo­ chis, zilele aceste, un Teatru Co­ care d. general Averescu l-a dat gu­
destul său talent poetic împotriva munal. Vechile teatre din Iaşi şi vernului actual. Cazanul frământă­
genialului prozator al dlui Iacob Craiova şi-au reînoit şi repertoriul rilor politice a început să fiarbă.
Rezenthal, nici dl. N. Iorga (aşa şi personalul şi clădirea, nădăjduind Ceeace va rezulta de-aici, ne va a-
credem) nu se va întinde la o lungă o nouă eră de prosperitate. răta ziua de mâine.
polemică personală cu această proas­ Nu trebuiesc dispreţuite aceste Un lucru e cert. Toamna aceasta,
pătă apariţie a literaturei univer­ modeste căminuri de artă, la fla­ şi iarna care vine, nu va fi mai li­
sale. Cazul ni se pare, totuşi, inte­ căra cărora societatea românească niştită decât altele. In toată tabăra
resant căci el dovedeşte încă odată din colţurile de provincie, îşi poate opoziţiei există convingerea, că par­
caracteristic mentalitatea din tabăra încălzi onestele sale satisfacţii su­ tidul liberal va fi silit să se re­
internaţionaliştilor noştri literari, cari fleteşti. Dar, ele au nevoie, pentru tragă. Termenul fatal e fixat în De­
inventând figuri de teapa dlui Pa­ a trăi viaţa lor adevărată, de o in­ cemvrie sau Ianuarie, cel mai târ­
nait Istrat', duc o campanie susţi­ dependenţă desăvârşită în ţelurile ziu. Câtă valoare au aceste proro­
nută împotriva oricărei manifestări pe care le urmăresc. Spiritul de ciri; se va vedea în curând. Deo­
sufleteşti a ideei naţionale. Ar tre­ imitaţie nu fecundează nimic. Iată, camdată, partidul liberal se bizuie
bui să credem, cu alte cuvinte, că soarta pe care o urâm teatrelor pe desbinarea partidelor din opozi­
Eminescu a fost un vers Pcator me­ noastre din provincie, şi, implicit, ţie cărora la contestă şi acum, după
diocru, pentrucă şi-a îngăduit să celui din Cluj. Să înţeleagă misiu­ atâtea insuccese proprii, priceperea
fie un doctrinar al naţionalismului, nea lor de artă prin prisma gustu­ deacârmui ţara. Nu se poate spune
şi că Panait lstrati e un romancier lui şi temperamentului publicului însă, că actualul guvern se află în­
clasic, pentrucă n’a ¿vut niciodată pentru care au fost create. tr’o situaţie de invidiat. Greutăţile
un domiciliu stabil. Amintiri pioase. — Acum câ­ pe cari el însuş şi le-a creiat, prin
Să creadă aşa ceva, cine vrea. teva, zile, la Bârlad, s’a desvălit politica financiară pe care a făcut-o,
Teatrele din provincie. — A- bustul poetului Vlahuţă, opera sculp­ i-au creat o atmosferă penibilă de
fişe mici albastre au anunţat inau­ torului tutovean Dimitriu Bârlad. jenă şi neîncredere. Nu numai că