Page 4 - 1924-18-19
P. 4
t>ag. 228 C 0 S 1 N 2 E A N A iô-X. 1024
O şedinţă plenară a Comisiunei a treia a Societăţii Naţiunilor, care a discutat chestiunea dezarmării. Aceasta
comisiune, după cum se ştie, a fost în cursul şedinţelor din acest an prezidată de Dl Duca, ministrul
nostru de externe, care se poate recunoaşte în fund, la masa prezidenţială.
ceeace nu se poate înlătura, es'e acestuia, mulţumită sforţărilor noas nostru la Londra, să participe la
garanţia ca o naţiune atacată pe ne tre împreunate, am vedea răsărind lucrările conferinţei de 12, însărci
drept să se bucure de ajutorul dumnezeiasca floare a păcii!...“ nată să profundeze posibilităţile de
celorlalte naţiuni solidare. Cât des Desbátenle s’au încheiat cu o înfăptuire a unui pact internaţional
pre intrarea Germaniei în Societatea scurtă moţiune, pe care Anglia şi în favoarea păcii universale.
Naţiunilor, Franţa nu se va opune în Franţa au propus-o de comun acord, Aceste lăudabile sforţări de a se
nici un fel, în ziua când Germania ca un rezumat al doleanţelor pen ajunge la un rezultat favorabil, au
îşi va îndeplini toate angajamentele tru pace, şi pe care Societatea Na fost preţuite la adevărata lor valoare,
în chip loial. Rusia, la rândul ei, va ţiunilor a votat-o în unanimitate în atât în presa cât şi în opinia pu
fi primită, atunci când va ieşi din şedinţă plenară. La declaraţiile şefi blică de la noi, şi buna credinţă a
atmosfera de ură şi de violenţă, pen lor de guvern ai Franţei şi ai An acelora cari le-au iniţiat n’are cum
tru a se întoarce la viaţa normală gliei s’au adăugat şi alte cuvântări să fie pusă la îndoială. Ce va ră
a unui popor civilizat. Şi dl Herriot demne de relevat, în .cursul cărora mâne însă, după ce vântul vremii
a terminat cu aceste emoţionante s’au remarcat dnii Skrzynski, mi va scutura polenul de pe ademeni
cuvinte, cari, nu se poate să nu fi nistrul de externe al Poloniei;Van toarele flori de retorică internaţio
produs o adâncă impresie asupra Karnebeek, ministru al Olandei; Sa- nală delà Geneva? Stările reale din
reprezentanţilor celor 34 de ţări, landra, fostul preşedinte de consi Europa nu îndreptăţesc deocamdată
reunite în liniştitul oraş de pe malul liu al Italiei; Theunis, primul mi nici un optimism. Două ameninţă
lacului Leman: — „Nevinovată ieri, nistru al Belgiei; Benes, ministrul toare semne de întrebare, ca două
nevinovată, da, v’o jur, şi astăzi, deşi de Externe al Cehoslovaciei; Politis, ameninţătoare fantome, în pragul
rănită încă, Franţa întinde braţele ministrul Greciei la Paris; precum perioadei postbelice. In Germania
ei, frăţeşte, spre toate patriile voas şi reprezentanţii Spaniei, Danemar fierbe încă fermentul neastâmpărat
tre. Cu toate suferinţele ei, Franţa cei, Canadei, Australiei, Indiei, Bra al revanşei şi înarmările tainice, care
ar dori să cunoască durerile fiecărei ziliei, etc. etc. României i-a revenit se pun la cale delà Mün.hen până
naţiuni din lume, pentru a ajuta la cinstea ca prin ministrul său de Ex la Danzig, sunt singurtle pregătiri,
uşurarea lor. Ea ar fi fericită, dacă, terne, dl I. G. Duca, să prezideze dintre toate statele învinse, socotite
deasupra dărâmăturilor îngrămădite şedinţele comisiunei de desarmare cu drept cuvânt turburătoare. Apoi,
ale războiului şi în tristeţea ruinilor iar prin dl N. Titulescu, ministrul planurile revoluţionare ale Rusiei
