Page 7 - 1924-18-19
P. 7

15—IX. 1924                                                                    ------------------------ Pag. 231

                                                                                      Pe ţărmul Mării Baltice:
                                          Prin statul liber Danzig

                                                    Impresii şi gânduri —


         Dimineaţa  pela  9  trenul  polonez,  calci prin Danzig: aerul se poate res­  încă  din  amurg:  îţi  poţi  vedea  de
       —  statul  liber  Danzig  n’a  putut  pira;  tramvaiele  curate,  cu  oameni   treabă.
       suportă cheltuelile întreţinerii de căi  curaţi  întrânsele,  există  realmente  şi   Să poţi să ţi vezi de treabă, iată
       ferate  şi-  de  aceea  el  a  cedat  dru­  nici n’ai nevoie să-ţi pui paşii sub  ce găseşti în Danzg, în toate col­
       mul  de  fier  statului  polon,  care                                     ţurile.’
       le  administrează  în  adevăr  ad­                                          Şi  din  ce  fier  bun  e  făcută
       mirabil:  perfectă  punctualitate  şi                                     şi  cu  ce  ulei  minunat  e  unsă
       curăţenie,  oameni  de  serviciu  de                                      —  aceasta  uimitoare  maşină  a
       o politeţă şi corectitudine de gen-                                       administraţiei  danzigheze,  faţă  de
       tleman-i  —  scseşte  în  gara  bine                                      uleiul  mecanismului  nostru  ad­
       rânduită a oraşului Danzig.                                               ministrativ murdar şi urât mirosi­
         Gară  bine  rânduită:  ştii  pre­                                       tor care poartă respingătorul nume
       cis prin tabele clar scrise în ger­                                       bacşiş.
       mană  şi  polonă  locul  şi  ora  ple­                                      Pornisem  cu  gândul  să  nu  trag
       cării  şi  sosirei  trenurilor,  foarte                                   nici o paralelă între lucrurile noas­
       frequente  şi  curate  chiar  clasele                                     tre cu cari din nenorocire suntem
       111 şi IV; Eingang-ul însemnează                                          mulţumiţi şi deci pe care ne ferim
       în adevăr, intrarea, iar Ausgang-ul                                       să  le  îndreptăm...  poate  de
       eşirea. Există şi un Fimdbiiro pen­                                       dragul  pitorescului,  dar  condeiul
       tru lucrurile  găsite, cari în loc să                                     meu  mă  sileşte  să  pun  pe  hârtie
       fie  o  plăcută  surpriză  pentru  cel                                    cea  mai  bună  minciună:  ade­
       ce  le  găseşte,  devin  o  dovadă  a                                     vărul.
       simţului  social  uimitor  de  culti­                                       Ordinea  aceasta  din  Danzig,
       vat: o doamnă română a fost mai                                           e,  —  pentru  nervii  mei  des­
       mult  decât  uimită  regăsându-şi                                         trămaţi  de  absurdele  fleacuri,
       o blană pierdută în gară: în schim­                                       cumplit de    insuperabile, ce se
       bul  unei  taxe  de  25  pfenigi  i  se                                   pun  între  mine  şi  realizările  pe
       înapoiă,  după  cuvenitele  între­                                        cari  le  doresc  din  tot  sufletul
       bă^  relative  la  forma,  culoarea   Vederi din Danzig: Vestita biserică a sfinte iMaria,   fiinţei mele,   — o adevărată a-
       etc.  obiectului,  o  blană  ce  costă    ridicată in veacul al 14-lea.   diere de fericire:
       9000 de lei!                       cenzură de teama găurilor deschise în   Să  poţi  să  ţi  vezi  de  treabă,
         Această  rânduială  şi  organizaţie,   plin  trotuar,  nici  să  te  fereşti  cu  sau  mai  bine:  Să  poţi,  tu  Ro­
       pentru  omul  ce  vine  din  ţara  toroipanele  de  legioanele  de  lighi­  mân  să  fii  lăsat  să-ţi  vezi  de
       noastră,  —  unde  după  o  vorbă’  de  oane  potăieşti  şi  dulăioase,  nici   treabă:  de  cartea  ta,  de  muzica
       spirit  a  unui  Francez  ce-a  locuit  bandele de hoţi nu te supără, acolo,  ce-ţi  cântă  în  suflet  şi  pe  care
       în  laşi  în  timpul                                                                   ai vrea s o pui   în
       răsboiului   ,există                                                                   partituri spre a  în­
       o  de  sorganizaţie                                                                    cânta o lume ;  de
       admirabilă  organi­                                                                    arhitectonice  cons­
       zată,“  —  această                                                                     trucţii  ;  de  şcoala
       rânduialâ, zic, e un                                                                   luminătoare; de tri­
       adevărat calmant ft-                                                                   bunalul  dătător  de
       ricitor: noi ne isto­                                                                  dreptate!  Ce  vis...
       vim  cele  mai  no­                                                                    Ci  există  naţiuni
       bile forţe nu pentru                                                                   cari  trăesc  aevea
       a  produce  şi  con­                                                                   acest vis!
       strui,  ci  pentru  a
       înlătura  miile  de
       piedici  artificiale  -                                                                  S’ar putea întâm­
       din cari profită su­                                                                   pina  celor  ce  fac
       tele  de  mii  de  es­                                                                 comparaţie  între  a-
       croci  de  mii  de                                                                     iurea  şi  la  noi,  şi
       soiuri:  lipsă  de  co-                                                                deci  şi  mie,  că  a-
       municrţie  telefo­                                                                     colo  e  o  desvol-
       nică,   transporturi                                                                   tare  istorică  ce  la
       barbare,  o  edilitate                                                                 noi  lipseşte  încă.
       de Copţi şi Cafrii.                                                                    La  aceasta  aş  răs­
         Şi ţi vine să crezi                                                                  punde:
       că  eşti  amăgit  de   Vederi din Danzig:  ,Lange Brücke“ cu aşanumitul Krantor, cu înfăţişarea   Eu  nu  mă  mir
       icoane din vis când                            lui ciudată.                            că suntem cum ne
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12