Page 14 - 1924-20
P. 14
- •. - •
Pag. 258 C O S I N Z E A N Â - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—X. 1924
intenţie ofensătoare şi fără nicio miraculoase sufragiului universal.
ridicolă ambiţie provincială, aducem S’au exagerat chiar, într’o oarecare
mărturie, că ambele aceste piese măsură, urmările improprietărirei.
sunt neasemănat mai bine jucate Conducătorii ţării şi-au închipuit
aici, pe malul Someşului, decât în că aici stă deslegarea definitivă a
Bucureşti. Dnii Neamţu, Mihailescu- viitorului de aur al României. Au
Brăila şi Gh'bericon, cât şi dnele dat pământ şi vot ţăranilor. (Nu mai
Jeana Popovici, Silvia Hodoş şi vorbim cum s’a falşificat în urmă
Caracioni au dat celor două comedii, votul şi cum se împarte de nedrept
atăt de diferite o minunată inter pământul). Dar atât nu e deajuns.
pretare, care, chiar şi în Capitală Mai e nevoie de ceva, în mijlocul
ar fi mulţumit şi pe cel mai pre bunului nostru popor. E nevoie de
tenţios. In special, dl. Neamţu, ex cultură. Deci, pământ, vot şi minte.
celentul societar al Teatrului din Iată programul.
Cluj poate să fie mulţumit de a- Numeam, adineaori, pe învăţătorii
ceastă comparaţie, de vreme ce jo români soldaţii unei cruciade îm
cul dumisale, nu numai că se poate potriva ignoranţei. Soldaţii aceştia,
menţine alături de acela al finului s’o recunoaştem, au fost până acum
CULTURALE comedian care este d. Maximilian prea puţin preţuiţi. De soarta lor,
dela Teatrul „Regina Maria“, dar guvernele sunt datoare să se în
Un film românesc. — Câţiva în multe privinţe, apare hotărât grijească; fără însufleţire, nimic nu
actori români au luat iniţiativa cre- superior, şi ca în’ţelegere şi ca exte se poate creia durabil, doar însufle
v
iării unui film românesc, folosind riorizare. Procurorul său din Floarea ţirea stomacurilor goale repede se
pentru acest scop novela lui Cara- de lămâiţă a fost o biruinţă demnă istoveşte. E o chestiune banală şi
giale: Păcatul Filmul a fost lucrat de oricare altă scenă, şi o înre prozaică, dar toată problema recru-
la noi în ţară, cu mijioace tehnice gistrăm cu plăcere. tărei învăţătorilor stă aici. Daţi-le
destul de reduse. Totuş, se poate Două mii de învăţători. In ce să mănânce, şi isbânda va fi a
spune, că încercarea a reuşit aproape colţul neobservat al informaţiilor culturei.
pe deplin. Fără să fi realizat o pu de gazetă se furişează adeseori o
nere în scenă fastuoasă, de câteva ştire de patru rânduri, pe al cărei POLITICE
milioane de... dolari, după chipul înţeles ar fi să se brodeze nădejdi
şi asemănarea filmelor americane, fără sfârşit. Am cetit astfel, zilele Deschiderea Parlamentului. A
Păcatul de Caragiâle e o înjghebare trecute, într’o tipăritură oficială, că fost un eveniment politic care a
ciiiematografică lăudabilă, cu tipuri două mii de tineri învăţători, absol trecut, cu toată solemnitatea lui, a-
caracterrzate în mod reuşit, cu ne venţi ai Şcoaieîor noastre normale proape neobservat. Opinia phblică
numărate peisage pitoreşti din di se vor răspândi dela toamnă încolo, nu mai acordă mult interes şedin
ferite colţuri ale ţării. In special, pe tot cuprinsul României, umplând ţelor Corpurilor legiuitoare, şi a-
în actul al cincilea se redau, în ju cu însufleţirea şi puterea lor de ceasta din două pricini. Cea dintâi
rul unei idile de dragoste, câteva muncă* deopotrivă de proaspete în trebuie căutată în lipsa de seriozi
privelişti foarte frumoase, • luate la semnatele goluri din învăţământul tate care întovărăşeşte totdeauna
marginea satului Breaza. încercarea românesc. Două mii de învăţători! discuţia din Parlament. Patimele
aceasta nu va trece, probabil, din Două mii de ostaşi ai unei armate, răscolite de lupta dintre partidele
colo de frontieră. Dar, ea arată cum pornite să se lupte cu întunericul, noastre au ajuns atât de ascuţite,
nu se poate mai elocvent, posibili cu neştiinţa, cu îndărătnicia. Ne încât ceeace determină caracterul
tăţile noastre artistice şi în acest gândim la lungul şir de sate româ desbaterilor nu este grija de in
gen. Aşteptăm ca şi marii noştri neşti, unde şcoala stă pustie, în teresul obştesc, ci cearta personală.
actori, Toni Bulandra, Ion Mano- lipsă de dascăli şi unde pânza A doua pricină isvoreşte din însăş
lescu, Ion Brezeanu, Elvira Popescu, păianjenilor, întocmai caşi negura compoziţia actualelor Corpuri legi
şi ceilalţi, să păşească pe dinaintea analfabetismului, se întinde ca un uitoare, cari, în marea lor m3j>ritate,
obiectivului. Fără îndoială că în blăstem prin unghere. In două mii nu pot fi socotiţi ca reprezentanţi
scurtă vreme vom da artişti de cine de sate, se vor deschide dintr’o reali ai dorinţelor populare.
matograf cu renume universal. dată ferestrele spre sănătate şi spre Totuş, Mesajul regal de deschi
Teatrul din Cluj. — O că lumină. dere a Parlamentului, cuprinde o
lătorie întâmplătoare ne*a dus de Numai patru rânduri, într’o in lungă listă de legi, cari urmează să
unăzi de-alungul teatrelor bucure- formaţie de gazetă. Pe toate cele fie votate. In fruntea lor stă reforma
ştene, şi, fără să vrem, am fost în lalte coloane strigau reportajele administrativă şi noua lege electo
demnaţi să stabilim o comparaţie senzaţionale, articolele economice, rală, destinate să complecteze opera
cu Teatrul naţtonai din Cluj. Sa- viitoarele combinaţii ministeriale. de unificare a aşezământelor noastre
tisf¿cţia pe care am îocercat’o n’o Numai patru rânduri într’o infor politice.
putem ascunde, şi am fi bucuroşi maţie de gazetă... Câţi s’or fi Rămâne de văzut dacă guvernul
să sporim măcar cu o singură pă gândit la rezultatele îndepărtate pe dlui Ion Brătianu va avea liniştea
rere bună încrederea publicului în cari această scurtă notiţă le lasă necesară pentru a executa progra
excelenta trupă clujană. Am văzut, să se întrevadă? Suntem prea din mul său legislativ.. începutul se a-
dinadins, în Capitali, două comedii cale afară copleşiţi de preocupări nunţă prost. Urâta afacere a tra
cari se reprezintă în acelaş timp şi politice. Alegerile, luptele parlamen ficului cu paşapoarte, o vastă
la Cluj şi la Bucureşti: Revizorul tare, întrunirile publice şi celelalte. excrocherie aranjată cu deosebire
şi Floarea de lămâiţă. Fără nicio S’au atribuit, dela înqeput, puteri pe spinarea ţăranilor ardeleni, a atras
