Page 15 - 1924-20
P. 15
25—X. 1924 ------------------------------ -----------C O S I N Z E A N A - - - - - - Pag. 259
după sine demisia dlui R. Franaso- aplecate, parcă cu o sfioasă şi a- nuturi ale tuturor continenetlor;
vici, subsecretar de stat la minis dâncă durere. O clipă-două plutesc Dacă n’ar avea decât comorile de
terul de Interne şi arestarea dlui în linişte pe aripele îmblânzite ale artă ale Luvrului, şi încă, credem,
general Văitoianu, fratele ministrului vântului ce adie uşor, şi care le Parisul ar constitui un centru de
de Comunicaţii. Se vorbeşte că în alintă, le sărută, apoi le aşează jos, atracţie unic. După răsboi, valul de
aceste nereguli sunt amestecaţi 12 încet şi lin, pe pământul negru, oaspeţi nu s’a potolit, ci dinpotrivă.
deputaţi guvernamentali, dimpreună umed şi rece. Aci înşirându-şe unele Dacă cetăţenii ţărilor cu valută slabă
cu alţi membri influenţi ai partidu lângă altele se opresc neclintite, o- s’au împuţinat, dacă, cu deosebire
lui liberal. Afacerea paşapoartelor bosite parcă şi sdrobite, formând Românii, nu se mai pornesc atât de
nu va atrage, probabil, şi căderea mormântul celor de desupt şi tot uşor spre malurile Senei, în schimb
guvernului actual. In orice caz, e deodată aşternutul celor ce au să au sporit vizitatorii înarmaţi cu va
caracteristic faptul, că această at mai cadă lută forte. Orice Englez din middle
mosferă ’năbuşitoare s’a aşezat a- Veştede şi fără putere, fără viaţă, class, din clasa mijlocie, un mic
supra lui tocmai acum, când Par firicelele de iarbă şi-au aplecat burghez care vorbea despre Paris
lamentul îşi începe lucrările. căpşoarele cu o molatecă tristeţă.. acum zece ani ca despre un colţ
Prevedem din nou şedinţe fur Se pare chiar că fiecare rază de de rai, poate să-şi îndeplinească
tunoase, cu bătăi şi vociferări* cu soare ce se răspândeşte de jur îm visul, astăzi când o liră valorează
scandal şi încăerare. Ţara priveşte, prejur, e menită să usuce, să stoarcă optzeci şi patru de franci.
rabdă, dar a încetat de a se mai picătură cu picătură tot, tot ceea Deci, statistica înregistrează cifre
înveseli Ia aceste spectacole, şi nu ce a însufleţit şi murit odinioară. uimitoare. Numai în vara aceasta,
aplaudă nici în glumă. Un ceva trist, un fel de melanco Parisul a fost vizitat de 400 mii de
lie fără margini se răspândeşte tot străini! O socoteală minuţioasă a
O dizidenţă politică ? Zilele
din urmă au adus un fapt nou, mai mult zi de zi, clipă cu clipă... dovedit că luna August bate toate
care, dacă se adevereşte, va atrage E încă cald. Ce nopţi senine, recordurile, cu un total de 93 mii
de străini, ceeace însemnează că
după sine o schimbare radicală liniştite şi frumoase; ce lună gal
în compoziţia politică a Ardealului. benă surâzătoare şi blândă. Cu soseau regulat cam 3000 pe zi. In
Un număr de 27 fruntaşi ai parti câtă voioşie stelele szlipesc împle- ziua de 15 August, de pildă, au
dului naţional, printre cari d-nii tindu-şi razele cu cele ale lunei şi sosit la Paris, venind de peste ho
cu întunecimea nopţii. Câtă armonie tarele Franţei, 4500 călători de pre-
Vasile Goldiş, Ion Lepădatu, I.
Lupaş, Silviu Dragomir, V. Bra- între tăcerea de jos şi liniştea de lutindeni. In mod permanent, sunt
nisce, Vaier Moldovan, Gh. Dabrin, sus. Sar părea că toate dorm încă cel puţin 300 mii de vizitatori stră
1. Gropşianu şi alţii, având un liniştite şi pline de viaţă ca odini ini în Paris. Din aceştia, 12 la %
schimb de vederi cu prilejul con oară. Zorile aduc însă nuanţa du sunt belgieni, 11 la % Englezi, 9
gresului naţional-bisericesc dela rerii, un ceva sfâşietor amor pentru % Italieni, 6 la % Americani. 5%
Sibiu, au hotărât să întreprindă suflet. Nu, dimineţile nu mai sunt Spanioli, 4Vo Ruşi, şi aşa mai de
paşii necesari pentru a obţine o aceleaşi ca odinioară. Soarele se parte. Sunt însă, foarte mulţi, din
nouă orientare în atitudinea par iveşte sfios şi fără putere, razele China şi din Oceania.
tidului naţional. Deocamdată, ne sale abea pot alunga ceaţa ce stă Cel mai glorios far al civilizaţiei
mulţumiţii dela Sibiu au cerut in pe suprafaţa pământului deasă, sură străluceşte departe...
stituirea unui comitet de conducere şi grea. Ah!, şi unde sunt păsăre Scrisori dela Redacţie:
alcătuit din trei persoane, care să lele voioase, unde cântecul lor fe Dra Mia Berian. Cugir. Abonamentul
înlocuiască la prezidenţia partidu lurit, purtător de mângâiere şi spe dvoastră e achitat până la anul nou.
lui pe d-1 Iuliu Maniu, şi exami ranţă? Ciripitul acela duios a încetat, Dnul Adam Pascu, Dobra. Am primit
narea atentă a situaţiei politice, a încetat vai... şi e atât de trist suta de lei cu mulţumiri.
Const. Christoloveanu, Sf. Gheorghe. Am
pentru a stabili legături definitive fără de el. Nici rândunelele nu mai primit suma de 200 lei cu mulţumiri.
cu partidele din vechiul Regat. spintecă văzduhul cu aripele lor Gh Ionesca, Ploeşti. Abonamentul d-
Această mişcare, în fruntea căreia sprintene şi repezi ducând în goană voastră e achitat până la finea anului cu
se află dl. Vasile Goldiş, urmăreşte, hrană puişorilor, ce aşteptau ciripind rent.
Naro-Karcis Dela dvo2stră aşteptăm
după cât s’ar părea, întronarea unei cu nerăbdare şi cu ciocurile larg lucrări mai bune şi suntem siguri, că ni
politice active şi hotărâte în Ardeal, căscate în cuiburile ce stau. azi le veţi da.
părăsind drumul necontenitelor zig părăsite.’ Doar vrăbioarele şi po A. B. „Durere... şi.. fericire“, are unele
zaguri de până astăzi. întrucât se rumbeii somnoroşi se giugiulesc sbur- părţi duioase, dar în întregime e cam ne-
va produce o clarificare în politica lindu-şi penişoarele de puf şi şop- pieptenată şi prea lungă. Scrieţi mai în
grijit şi mai scurt.
tindu şi în limba lor vorbe dulci de
generală a ţării şi o reabilitare po dragoste... T. G. înv Ş. Am cetit cu drag poeziile
litică a Ardealului, urmărim cu a- Natura e tot mai veştedă tot mai Dv. Sunt însă subiecte prea banale şi nu
tenţie desfăşurarea evenimentelor. le putem publica.
tăcută, umilită s apleacă din ce în A. Z. Nu izbutiţi să ne daţi ceva mai
DIFERITE ce, închide încet pleoapele pale pe bun, căci acestea sunt cam slăbuţe?
ochii stinşi şi obosiţi aşteptând cu
Toamna. îngălbenite şi uscate resemnare... Cărţi primite la Redacţie:
frunzele cad... cad mereu, cu aceiaş • E toamnă. Eugen Hins: O călătorie pe lumea cea
moleşeală, cu aceiaş ritm, cu aceiaş c. BANAT. laltă trad. de P. Moşoiu. Bibi. „Revista
legănare. Se despică una câte una, Oaspeţii Parisului. — Capitala Ideea“.
Galia Tudor : Leonora, tragedie în 5
la cea mai mică atingere, la cea minunată a Franţei este unul din acte 30 lei.
mai uşoară suflare de vânt. Cu un oraşele cele mai cercetate ale lumii. Barbu Lăzăreanu: L°spezi şi moloz din
foşnet uşor, cu>o mişcare abea per Monumentele sale, teatrele sale, timpul lui Epidaur. Preţul 30 lei.
ceptibilă, frunză cu frunză îşi ia muzeele sale, grădinile sale, atrag Căpit. Gh. Beleuţă: O sută de păreri
ultimul rămas bun dela ramurile călători din cele mai depărtate ţi asupra peri olului jidovesc’ Tip. „Unirea“,
Cluj 12 Lei.