Page 15 - 1924-20
P. 15

25—X. 1924 ------------------------------ -----------C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - -   Pag. 259

     după  sine  demisia  dlui  R.  Franaso-  aplecate,  parcă  cu  o  sfioasă  şi  a-   nuturi  ale  tuturor  continenetlor;
     vici,  subsecretar  de  stat  la  minis­  dâncă  durere.  O  clipă-două  plutesc  Dacă  n’ar  avea  decât  comorile  de
     terul  de  Interne  şi  arestarea  dlui  în  linişte  pe  aripele  îmblânzite  ale  artă  ale  Luvrului,  şi  încă,  credem,
     general Văitoianu, fratele ministrului   vântului  ce  adie  uşor,  şi  care  le  Parisul  ar  constitui  un  centru  de
     de  Comunicaţii.  Se  vorbeşte  că  în  alintă,  le  sărută,  apoi  le  aşează  jos,   atracţie  unic.  După  răsboi,  valul  de
     aceste  nereguli  sunt  amestecaţi  12  încet  şi  lin,  pe  pământul  negru,   oaspeţi  nu  s’a  potolit,  ci  dinpotrivă.
     deputaţi  guvernamentali,  dimpreună  umed şi rece. Aci înşirându-şe unele  Dacă cetăţenii ţărilor cu valută slabă
     cu  alţi  membri  influenţi  ai  partidu­  lângă  altele  se  opresc  neclintite,  o-  s’au  împuţinat,  dacă,  cu  deosebire
     lui  liberal.  Afacerea  paşapoartelor  bosite  parcă  şi  sdrobite,  formând  Românii,  nu  se  mai  pornesc  atât  de
     nu  va  atrage,  probabil,  şi  căderea  mormântul  celor  de  desupt  şi  tot  uşor  spre  malurile  Senei,  în  schimb
     guvernului  actual.  In  orice  caz,  e  deodată  aşternutul  celor  ce  au  să  au  sporit  vizitatorii  înarmaţi  cu  va­
     caracteristic  faptul,  că  această  at­  mai cadă                      lută  forte.  Orice  Englez  din  middle
     mosferă  ’năbuşitoare  s’a  aşezat  a-   Veştede şi fără putere, fără viaţă,  class,  din  clasa  mijlocie,  un  mic
     supra  lui  tocmai  acum,  când  Par­  firicelele  de  iarbă  şi-au  aplecat  burghez  care  vorbea  despre  Paris
     lamentul îşi începe lucrările.      căpşoarele cu o molatecă tristeţă..  acum  zece  ani  ca  despre  un  colţ
       Prevedem  din  nou  şedinţe  fur­   Se  pare  chiar  că  fiecare  rază  de  de  rai,  poate  să-şi  îndeplinească
     tunoase,  cu  bătăi  şi  vociferări*  cu  soare  ce  se  răspândeşte  de  jur  îm­  visul,  astăzi  când  o  liră  valorează
     scandal  şi  încăerare.  Ţara  priveşte,  prejur, e menită să usuce, să stoarcă  optzeci şi patru de franci.
     rabdă,  dar  a  încetat  de  a  se  mai  picătură  cu  picătură  tot,  tot  ceea   Deci,  statistica  înregistrează  cifre
     înveseli  Ia  aceste  spectacole,  şi  nu  ce a însufleţit şi murit odinioară.  uimitoare.  Numai  în  vara  aceasta,
     aplaudă nici în glumă.                Un ceva trist, un fel de melanco­  Parisul  a  fost  vizitat  de  400  mii  de
                                         lie  fără  margini  se  răspândeşte  tot  străini!  O  socoteală  minuţioasă  a
        O  dizidenţă  politică  ?  Zilele
     din  urmă  au  adus  un  fapt  nou,   mai mult zi de zi, clipă cu clipă...  dovedit  că  luna  August  bate  toate
     care,  dacă  se  adevereşte,  va  atrage   E  încă  cald.  Ce  nopţi  senine,   recordurile,  cu  un  total  de  93  mii
                                                                             de  străini,  ceeace  însemnează  că
     după  sine  o  schimbare  radicală   liniştite  şi  frumoase;  ce  lună  gal­
     în  compoziţia  politică  a  Ardealului.   benă  surâzătoare  şi  blândă.  Cu  soseau  regulat  cam  3000  pe  zi.  In
     Un  număr  de  27  fruntaşi  ai  parti­  câtă  voioşie  stelele  szlipesc  împle-   ziua  de  15  August,  de  pildă,  au
     dului  naţional,  printre  cari  d-nii   tindu-şi  razele  cu  cele  ale  lunei  şi  sosit  la  Paris,  venind  de  peste  ho­
                                         cu întunecimea nopţii. Câtă armonie  tarele  Franţei,  4500  călători  de  pre-
     Vasile  Goldiş,  Ion  Lepădatu,  I.
     Lupaş,  Silviu  Dragomir,  V.  Bra-   între  tăcerea  de  jos  şi  liniştea  de  lutindeni.  In  mod  permanent,  sunt
      nisce, Vaier Moldovan, Gh. Dabrin,  sus.  Sar  părea  că  toate  dorm  încă  cel  puţin  300  mii  de  vizitatori  stră­
      1.  Gropşianu  şi  alţii,  având  un   liniştite  şi  pline  de  viaţă  ca  odini­  ini  în  Paris.  Din  aceştia,  12  la  %
     schimb  de  vederi  cu  prilejul  con­  oară.  Zorile  aduc  însă  nuanţa  du­  sunt  belgieni,  11  la  %  Englezi,  9
     gresului   naţional-bisericesc   dela   rerii,  un  ceva  sfâşietor  amor  pentru  %  Italieni,  6  la  %  Americani.  5%
      Sibiu,  au  hotărât  să  întreprindă   suflet.  Nu,  dimineţile  nu  mai  sunt  Spanioli,  4Vo  Ruşi,  şi  aşa  mai  de­
      paşii  necesari  pentru  a  obţine  o   aceleaşi  ca  odinioară.  Soarele  se  parte.  Sunt  însă,  foarte  mulţi,  din
      nouă  orientare  în  atitudinea  par­  iveşte  sfios  şi  fără  putere,  razele  China şi din Oceania.
     tidului  naţional.  Deocamdată,  ne­  sale  abea  pot  alunga  ceaţa  ce  stă   Cel  mai  glorios  far  al  civilizaţiei
      mulţumiţii  dela  Sibiu  au  cerut  in­  pe  suprafaţa  pământului  deasă,  sură  străluceşte departe...
      stituirea  unui  comitet  de  conducere   şi  grea.  Ah!,  şi  unde  sunt  păsăre­  Scrisori dela Redacţie:
      alcătuit  din  trei  persoane,  care  să   lele  voioase,  unde  cântecul  lor  fe­  Dra  Mia  Berian.  Cugir.  Abonamentul
     înlocuiască  la  prezidenţia  partidu­  lurit, purtător de mângâiere şi spe­  dvoastră e achitat până la anul nou.
      lui  pe  d-1  Iuliu  Maniu,  şi  exami­  ranţă? Ciripitul acela duios a încetat,   Dnul  Adam  Pascu,  Dobra.  Am  primit
      narea  atentă  a  situaţiei  politice,   a  încetat  vai...  şi  e  atât  de  trist   suta de lei cu mulţumiri.
                                                                               Const. Christoloveanu, Sf. Gheorghe. Am
      pentru  a  stabili  legături  definitive   fără  de  el.  Nici  rândunelele  nu  mai   primit suma de 200 lei cu mulţumiri.
      cu partidele din vechiul Regat.    spintecă  văzduhul  cu  aripele  lor   Gh  Ionesca,  Ploeşti.  Abonamentul  d-
        Această mişcare, în fruntea căreia   sprintene  şi  repezi  ducând  în  goană   voastră  e  achitat  până  la  finea  anului  cu­
      se află dl. Vasile Goldiş, urmăreşte,   hrană puişorilor, ce aşteptau ciripind   rent.
                                                                               Naro-Karcis  Dela  dvo2stră  aşteptăm
      după  cât  s’ar  părea,  întronarea  unei   cu  nerăbdare  şi  cu  ciocurile  larg   lucrări  mai  bune  şi  suntem  siguri,  că  ni
      politice active şi hotărâte în Ardeal,   căscate  în  cuiburile  ce  stau.  azi   le veţi da.
      părăsind drumul necontenitelor zig­  părăsite.’  Doar  vrăbioarele  şi  po­  A.  B.  „Durere...  şi..  fericire“,  are  unele
      zaguri  de  până  astăzi.  întrucât  se   rumbeii somnoroşi se giugiulesc sbur-   părţi  duioase,  dar  în  întregime  e  cam  ne-
      va  produce  o  clarificare  în  politica   lindu-şi  penişoarele  de  puf  şi  şop-   pieptenată  şi  prea  lungă.  Scrieţi  mai  în­
                                                                             grijit şi mai scurt.
                                         tindu  şi  în  limba  lor  vorbe  dulci  de
      generală  a  ţării  şi  o  reabilitare  po­  dragoste...                 T.  G.  înv  Ş.  Am  cetit  cu  drag  poeziile
      litică  a  Ardealului,  urmărim  cu  a-   Natura  e  tot  mai  veştedă  tot  mai   Dv.  Sunt  însă  subiecte  prea  banale  şi  nu
      tenţie desfăşurarea evenimentelor.                                      le putem publica.
                                         tăcută,  umilită  s  apleacă  din  ce  în   A.  Z.  Nu  izbutiţi  să  ne  daţi  ceva  mai
                          DIFERITE       ce,  închide  încet  pleoapele  pale  pe   bun, căci acestea sunt cam slăbuţe?
                                         ochii  stinşi  şi  obosiţi  aşteptând  cu
        Toamna.  îngălbenite  şi  uscate   resemnare...                       Cărţi primite la Redacţie:
     frunzele cad... cad mereu, cu aceiaş   • E toamnă.                        Eugen  Hins:  O  călătorie  pe  lumea  cea­
      moleşeală, cu aceiaş ritm, cu aceiaş                      c. BANAT.     laltă  trad.  de  P.  Moşoiu.  Bibi.  „Revista
      legănare.  Se  despică  una  câte  una,   Oaspeţii  Parisului.  —  Capitala   Ideea“.
                                                                               Galia  Tudor  :  Leonora,  tragedie  în  5
      la  cea  mai  mică  atingere,  la  cea   minunată  a  Franţei  este  unul  din   acte 30 lei.
      mai  uşoară  suflare  de  vânt.  Cu  un   oraşele  cele  mai  cercetate  ale  lumii.   Barbu  Lăzăreanu:  L°spezi  şi  moloz  din
      foşnet uşor, cu>o mişcare abea per­  Monumentele  sale,  teatrele  sale,   timpul lui Epidaur. Preţul 30 lei.
      ceptibilă,  frunză  cu  frunză  îşi  ia   muzeele  sale,  grădinile  sale,  atrag   Căpit.  Gh.  Beleuţă:  O  sută  de  păreri
      ultimul  rămas  bun  dela  ramurile  călători  din  cele  mai  depărtate  ţi­  asupra  peri  olului  jidovesc’  Tip.  „Unirea“,
                                                                              Cluj 12 Lei.
   10   11   12   13   14   15   16