Page 7 - 1924-20
P. 7

I      I

   25—X. 1924 .....................- .         C  0  S  1  N  Z  E  A  N  A   ....................................... ■—— Pag. *251


       Martirii ştiinţei                          Moartea lui Anatole France

     In  cursul  veacurilor  multele  in­  Unul  dintre  cei  mai  reprezentativi   limbă  fermecătoare,  mlădioasă  şi
    venţii  pe  cari  le-a  scos  la  lumină   scriitori ai Franţei, unul dintre aceia,  plină  de  culoare,  totuş  sobră  şi  mă­
    ştiinţa,  au  reclamat  şi  multe  jertfe  în  opera  cărora  glasul  francez  se  surătoare.  Romane,  novele,  cronici
    de  oameni.  Plinius  scrie  că  la  anul   recunoaşte  pe  el  însuşi,  s’a  stins  literare şi cărţi cari nu erau nici una,
    20  în.  Hristos,  s’a  prezentat  Ia  îm­  deunăzi,  ca  o  flacăra  obişnuită,  cu   nici  alta,  de  vreme  ce  Anatole
    păratul Tiberiu un om care i-a adus   pâlpâiri din ce în ce mai slabe.  France  a  creiat  un  gen  nou:  genul
    ca  dar  un  vas,  ce  sămăna  cu  ar­  Cuprinzătoarea personalitate a ma­  Anatole France...
    gintul,  dar  era  mult  mai  uşor.  în­  relui  prozator  nu  se  pbate  preciza   Printre  operile  sale  citim:  Crima
    trebat  asupra  modului  fabricării  n’a   însă,  numai                                       lui  Silvestru
    voit  să-şi  descopere  secretul.  Ti­  în  câtevarân-                                         Bonnard,
    berius  de  teamă  să  nu-i  devalveze   duri. înţelep­                                       Viaţa litera­
    preţul aurului şi al argintului 1 a u-   ciunea  sa  a                                        ră (foiletoa­
    cis. A fost inventatorul aluminiului*  fost a tuturor                                         ne apărute în
      Schwartz, inventatorul prafului de   veacurilor.                                            ziarul,  „Le
    puşcă  a  fost  omorât  de  invenţia   Era  pătruns                                           Temps*), Is­
    proprie.                           până  în  cu­                                              toria contem­
      Un  învăţat  rus  a  comunicat  în   tele cele mai                                         porană, Bir­
    1903  unei  gazete,  că  a  inventat  un   tainice   ale                                      tul la Regina
    aparat  electric,  cu  care  poţi  aprinde   gândirei  sale                                  ' Pedauque,
    dela  distanţe  mari  depozitul  de   de  filozofia                                           Părerile aba­
    muniţii al duşmanului. Când redac­  Eladei  de-o-                                             telui  Coig-
    torul  gazetei  s’a  prezentat  să  ia  in­  dinioară. Pă­                                    nard,  Insula
    formaţii, l-a găsit mort. O încercare   rea  căteao-                                          Pinguinilor,
    a aparatului se vede că îl omorîse.  dată   însuş                                             Pe piatra al­
      Cel  dintâi  submarin  a  fost  între­  Socrate. Dar,                                       bă,  In  gră­
    buinţat  de  Statele  Unite  la  1883.   în  acelaş                                           dina lui Epi-
    La  cel  dintâi  esperiment  s’a  ciocnit  timp, nimeni                                       cur,  Zeilor
    cu un vapor şi s’a cufundat. Al do­  n’a   înţeles                                            li-esete, Re­
    ilea  a  fost  construit  şi  a  avut  a-   mai  bine  şi                                     volta îngeri­
    ceaş  soarte.  Al  treilea  a  săvârşit  n’a  îndrăgit                                        lor,  etc.  etc.
    prima  puşcătură  cu  torpedo,  dar  a  mai mult su­                                           Admirabil
    esplodat  împreună  cu  vaporul  pe  fletul  cerce­                                           asimilator de
    care  îl  nimerise  şi  amândouă  s’au   tat de nedu­                                         doctrine filo­
    cufundat.  S’au  înecat  peste  40  oa­  merire  şi                                           zofice  şi  de
    meni.                               îmuiatîn  po-                                             gusturi  arti­
      Lulli,  marele  muzicant  francez  a   ezlea  Evului                                        stice, Anato­
    inventat  bagheta.  II  supărau  însă   mediu.  Era  ateu,  dar  credea  în  toţi   le France a reprezentat, ca atitudine în
    aplauzele.  Cu  ocazia  unui  concert  sfinţii.  Era  erudit,  cum  nu  se  mai  faţa vieţii o indulgenţă uşor ironică, şi
    s’a  iritat şi  s’a  lovit cu bagheta aşa  găseau  încă  trei  pe  suprafaţa  glo­  o  încântătoare  inconsecvenţă.  A  fost
    de  vrăşmaş  peste  picior,  încât  şi-a   bului,  dar  păstra  în  cugetarea  sa  o   naţionalist şi comunist; a avut cuvinte
    contras  o  contusiune  grea,  care  graţie  şi  o  simplitate,  care  semăna  grele  pentru  autori,  pe  cari,  mai  în
    complicându-se i-a cauzat moartea.  cu  superficialitatea.  Magicianul  a-  urmă,  i-a  admirat;  a  schimbat  multe
      Un mechanic american a inventat  cesta  desfăşura  într’o  singură  glumă  păreri  şi  a  zâmbit  multor  doctrine
    un  aparat  nou  pentru  încălzirea  fructul  unor  aride  studii  de  un  an...  politice. Ceeace n’a ştirbit nimic din
    locomotivelor.  Când  a  făcut  prima  Era un savant humorist.          strălucirea scrisului său.
    încercare,  locomotiva  a  explodat   Opera  lu  Anatole  France,  aşişde­  Franţa  a  făcut  lui  Anatole  France
    omorându-1.                         rea,  nu  e  uşor  de  aşezat  în  rândul  o îmormântare impunătoare, aşa cum
      Lilienthal,  inventatorul  maşinilor  celorlalte.  Aproape  în  întregimea  ei,   nu s’a mai văzut în Paris dela moar­
    de  sburat,  s’a  prăpădit  la  1896  că­  cu excepţia a dou-trei romane, poate  tea  lui  Victor  Hugo.  După  dorinţa
    zând  dela  o  înălţime  de  30  metri.  fi  considerată  drept  o  biografie.   defunctului,  nu  s’a  celebrat  nici-o
    Maşina lui I-a omorât.              Povestirea  însăş,  pentru  Anatole   ceremonie  religioasă.  Totuş  zeci  de
       Cel  dintâi  vapor  pancerat  „Ca-  France  e  numai  un  pretext.  Critica  mii  de  oameni  au  marş  în  urma  ca­
    pitain*  a  esplodat  în  3  Sept.  1870  de  asemenea.  Cum  a  spus-o  singur,  rului  funebru. Rămăşiţele pământeşti
    în  mijlocul  mării  cufundându-se  cu  amândoauă  aceste  genuri  literare,  ale  îngăduitorului  cugetător  vor  lua
    întreg personalul.                  erau  numai  un  admirabil  prilej  de  în  curând,  de-abună  seamă,  calea
       Ştiinţa a reclamat în decursul tim­  a  vorbi  despre  el  însuş.  Anatole  nemuritoare  a  Panteonului,  unde  o-
    pului  şi  alte  multe  jertfe.  Pe  pa­  France  a  scris  foarte  mult,  îhtFo  dihnesc gloriile franceze.
    ginile ei  negre este încrestat  şi nu­
    mele  lui  Aurel  Vlaicu,  sdrobit  de
    invenţia  proprie  la  1913.  Şi  de­
    sigur  că  acest  catastif  va  mai  în-
    cresta  şi  în  viitor  astfel  de  martiri,
    pentrucă  dorinţa  omului  de  a  şti
    tot, nu cruţă nici o jertfă.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12