Page 14 - 1924-21

Fag. 274------------------------------------ — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - -----------------------------15—XI. 1924

asupra sa, alcătuind o comisiune, In acest timp, populaţia româ­ altceva, dar p?ntru nume'.e care-1
care să pipăie de pe acum terenul, nească din oraşele amintite, şi din poartă.
făgăduindu-şi să convoace una din altele mai mici, din împrejurimi, îşi
adunările sale generale viitoare la hrănesc pofta de teatru cu proaste POLITICE
Chişinău şi extinzând activitatea spectacole ungureşti, şi am văzut
despărţămintelor sale până pe malu­ cu ochii noştri profesori veniţi din Preocupări confesionale. —
rile Nistrului. Acest avânt creiator, vechiul Regat, cu misiunea de a Am înregistrat şi noi aci, ca simpli
nu mai încape îndoială, merită toată propoga cultura românească, încer- observatori ai faptelor politice, ac-
lauda. Problema noastră culturală cându-se, cu stângăcie la început, ţ unea întreprinsă de dl Vasile Gol-
fiind definitiv rezolvată în Ardeal, cu frumoase progrese mai în urmă, diş pentru a da o nouă îndrumare
unde, după cum se ştie, am ajuns să urmărească pre staţiunile drama­ partidului naţional. Această mişcare
să nu mai avem nimic de dont pe tice ale companiei domnului Fekete... de nemulţumire n’a luat până acum
seama conştiinţei naţionale, vom Pentruce să fi rămas în stare de o formă concretă şi roadele ei po­
descălica, după cum s’a mai spus: proiect Teatrul de Vest? Ce lipseşte? zitive nu se văd încă. Ceeace se
în Bisarabia astăz', mâ ne în Do- Fondurile? Înţelegerea? Bună­ vede, sunt unele manifestări regre­
brogea, poimâne în Epir, răspândind voinţa? N’ar trebui să ne îndoim, tabile, stârnite cu acest prilej, şi
pretutindeni lumină, şi salvând ele­ că d. Al. Lepădatu, ministrul Ar­ menite să tulbure în chip neobiş­
mentul românesc de pe acele melea­ telor, ar dori să şi lege numele de nuit o veche înţelegere sufletească
guri delà o sigură pieire sufletească. o faptă atât de simpatică. Atunci? a cărturarilor din Ardea .
1
In vremea aceasta, ne place să Nu sunt bani, probabil. Cu toate a- S’ar zice, spre regretul tuturor, că
credem, Asociaţia va continua să cestea, la toate spectacolele din Ar­ alunecăm spre unele neînţelegeri
menţină la acelaş nivel avânturile deal şi din Banat, la cinematografe, confesionale, cari, din fericire nu
sale locale, înfiinţând despărţăminte concerte, teatre particulare, se a- au un temei firesc, ci sunt turbu-
noui, acolo unde ele iipsesc, readu­ plică taxe destul de importante, ale rări de suprafaţă, fără răsunet în
când la viaţă pe acele cari au căror încasări se ridică anual la păturile largi ale opiniei publice ar­
r
amorţit cu desăvâ şire, şi încurajând câteva zeci de milioane. Ce se face deleneşti. Noi n’am cunoscut aici,
mişcarea celor cari au făgăduit să cu aceste sume? Ce destinaţie li se mai demult, aceste deşerte rivali­
acţioneze din ce în ce mai viu. dau? Se tipăresd, cu ele, paşapoarte? tăţi între fraţii de acelaş sânge şi
Menirea culturală a Astrei nu se Se trimit partizanii guvernului să de aceeaş lege, pe cari aparţinerea
poate tăgădui, nici mijloacele care-i studieze „fox-trottul“ la Paris? Se la biserica ortodoxă sau la aceea
stau la îndemână nu se pot ascunde. plătesc lefurile gardiştilor? Produ­ unită n’a reuşit niciodată să-i în­
Dincolo de meritoasele cercetări sul unui impozit cultural nu e des­ străineze pe unii de alţii. Nu vrem
ştiinţifice, dincolo de şcolile şi ce­ tinat culturii? să credem, prin urmare, nici astăzi,
naclurile literare, dincolo de spuma Câte întrebări naive... Intr’adevăr* că revendicările politice ale dlui Va­
cotidiană a luminei propagată prin n’ar trebui să ne mirăm de nimic. sile Goldiş şi ale grupului de prie­
gazete politice, se deschide câmpul Nu ştim cine culesese odată câteva teni care-1 urmează, ascund un as­
vast al satelor noastre, unde, în date statistice, dovedind că numai cuţiş confesional, o tendinţă agre­
afară de modesta şcoală primară, întreţinerea automobilelor cu cari sivă ortodoxă, după cum nu dorim
nu totdeauna îndeajuns de cerce­ se plimbă cucoanele înalţilor noştri să vedem, că din tabăra cealaltă
tată, statul nu întreprinde nimic slujbaşi (câţi dintre ei complect s’ar răspunde cu o ofensivă a că­
pentru îndrumarea sufletească a mul­ inutili!) costă peste trei sute de peteniilor ecleziaste greco-catolice,
ţimii şi pentru îmbogăţirea minţii milioane anual. numai pentrucă, întâmplător, preşe­
acesteia. Impresari şi cântăreţi. — Subt dintele Astrei e de altă confesiune
Teatrul de vest. — Un plan ocrotirea Fundaţiei Principelui Ca- decât preşedintele partidului naţio­
despre care nu s’a mai pomenit rol ne-au sosit în vremea din urmă nal.
nimic. Se vorbise, cândva, de o câţiva instrumentalişti străini de Mai mult decât atât, suntem în­
înjghebare de teatru, generos sub­ mare valoare: pianistul Bila Bar- credinţaţi că, chiar dacă s’ar încer­
venţionată delà Bucureşti, cu me­ tok, violonista Parlcwa, etc. etc. ca o asemenea tălmăcire a unor e-
nirea de a juca în oraşele frontierei Ne-a făcut mare p’ăcere apariţia a- venimente cari n’au nimic comun
apusene, delà Satu-Mare pănă la cestor desăvârşiţi art'şti, pe cari cu credinţi religioasă, fiind numai
Timişoara, unde actualmente rătă­ publicul i-a răsplătit cu prezenţa rezultatul unor frământări din sânul
ceşte foarte rar o mână de actori şi cu entusiasmul său. Iniţiativa, deci unui partid cu nemulţumiţi, poporul
români, şi unde, în schimb, ungurii nu se poate critica. Am avea, totuş, nu-şi va urma fruntaşii pe această
întreţin câteva trupe permanente. o nedumerire. Fundaţia Principele cale. Bunul simţ ţărănesc a ştiut în
Se vorbise cândva, am citit şi Carol, dacă nu ne înşelăm, are în orice vreme să separe ceeace e al
câteva amănunte prin gazete, se vedere în primul rând, o propa­ lui Dumnezeu de ceeace este slă­
agita în aer perspectiva unui fond gandă culturală naţională. Pentruce biciune omenească, şi aşa va face
de paisprezece milioane, se rostise nu s’o fi gândind conducătorii ei, şi astăzi. Noi urmăm, cu gândul
şi câteva nume cunoscute, şi apoi cari sunt oameni înţelegători, să a- nostru, această veche tradiţie po­
totul a rămas în stare de proiect, ducă dincoace de Predeal artişti pulară. Partidul naţional, pe urma
ca obişnuitele elanuri de scurtă români. Cântăreţii noştri, slavă Dom­ îndrumărilor de până acum, s’ar
durată, cari însufleţesc din când nului, fac furori în străinătate. Pen­ putea să se desfacă din nou... Ni­
în când oficialitatea noastră. înain­ truce să nu ne sosească ei cei din­ mic nu mai e o surpriză în viaţa
tăm în iarnă, şi nici un semn nu tâi. Enescu, Aurelia Cionca, Stro- publică românească. Împărţirea lu-
se arată, ca să* credem că făgăduie­ escu, şi alţii. Fundaţia Principelui mei româneşti în două tabere duş­
lile îmbelşugate se vor schimba în Carol, nu se cade să se confunde mane: uniţi şi ortodoxi, aceasta este
realitate. cu ori ce impresar. Dacă nu pentru o imposibilă catastrofă morală.