Page 2 - 1924-21
P. 2

P«g.  262  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - - - - - - - - -  ----------------------------15—XL 192^
                                                    ♦
                        Rugăm cu toată inzistenţa pe abonaţii restanţieri ai acestei reviste, ca  plămânii  cu  adieri  cari  vin  de  de­
                  să  binevoiască  a-şi  regula  abonamentele  trimiţindu-ne  fără  întârziere   parte.  Dar  aparatul  nostru  de  gu­
                  sumele ce ni se mai cuvin până la sfârşitul anului curent.               vernământ  se  mişcă  greu.  Aceaste
                                                                                           nu  e  o  taină  pentru  nimeni.  Ir.
                                                                                           special, pentru problemele culturale
                                                                                           am fi îndreptăţiţi să spunem că sta­
                            ÎNDATORIRI CULTURALE                                           tul  român,  în  faţa  acestcr  îndatorir
                                                                                           nu  face  nimic,  sau  aproape  nimic
                                                                                           Ajutorul  pe  care  ar  trebui  sâ-1  de?
                                        DE ALEXANDRU HODOŞ
                                                                                           mişcării  culturale  din  noile  ţinuturi
                                                                                           şi  care  ar  fi  chemat  să  echilibrez«
                     O  statistică  întocmită  la  biblio­  normală?  Este  aceasta  o  stare  de
                   teca  Academiei  române  ne  desvă-   lucruri  tolerabilă?  Mai  întâi,  este   nedreptăţile  stăpânirei  de  ieri,  nt
                   lueşte  situaţia  numerică  a  publica­  inferioritatea  în  care  ne  găsim,  ex­  vine,  subt  nici  o  formă,  să-şi  înde­
                   ţiilor  româneşti  din  Ardeal.  S’a  po­  plicabilă,  într’o  provincie  unde  noi   plinească  o  misiune  de  restabilire  i
                   menit  în  deslule  rânduri  despre   alcătuim  marea  majoritate  a  popu­  valorilor  morale,  într’o  ţară  undi
                   elocvenţa  cifrelor.  Cifrele  vorbesc   laţiei?  Şi  mai,  apoi,  este  inferiori­  statul  nu  se  razimă  pe  minorităţi
                   limpede,  scurt  şi  precis.  Tălmăcirea   tatea  în  care  ne  găsim,  o  dovadă   ci  pe  o  puternică  populaţie  băşti­
                   lor  ejungă,  dificilă  şi  complicată.   indiscutabilă  a  superiorităţi  celor­  naşe.
                   Cifrele  sunt  rezultate  evidente,  in­  lalţi ?                         Am  subliniat  în  dese  rânduri  a*
                   discutabile.  Tălmăcirea  e  încurcată   Nici una, nici alta. Cum spuneam,   ceastă  dezertare  dela  chemarea  se
                   şi  plină  de  controverse  asupra  cifrele  au  o  elocvenţă  simplă  şi   naţională  a  politicei  guvernelor  dir
                   cauzelor.                           brutală.  Ele  vorbesc  despre  reali­  Bucureşti. Şi vom mai stărui asupri
                     Situaţia  numerică  a  publicaţiilor  tăţi  evidente.  Dar,  şi  cea  mai  evi­  ei,  ori  de  câteori  ni  se  va  păre«
                   româneşti  din  Ardeal  nu  cuprinde   dentă  realitate,  fiind  rodul  unei   cu  cale  s’o  facem.  Reîntorcându-s«
                   spaţiu  prea  mult.  E  un  limbaj  tăios   lungi  înlănţuiri  de  fapte,  nu  înfă-   la  statistica  Academiei  române  s«
                   şi  categoric.  Pentru  a-I  ilustra  pe  ţ  şează,  adesea,  decât  aparenţele.   cade  să  facem  şi  o  altă  observaţie
                   deplin,  ni  se  pare  suficient  să  Aparenţa  hegemoniei  culturale  pe   Ceeace  statul  refuză,  sau  nu  se
                   amintim,  că  din  totalul  tipăriturilor  care  ar  zice  că  ar  reprezenta-o   pricepe  să  facă,  nu  poate  să  muce-
                   cari  ies  de  subt  teascul  tipografic  frânturile   de   naţionalităţi   care   zească  la  capitolul  nădejdilor  ne
                   în  acest  colţ  de  ţară,  mai  mult  de   populează  oraşele  transilvănene  is-  împlinite.  Acolo  unde  politica  ni
                   trei  sferturi:  exact  80  la  sută,  sunt  voreşte  din  pricini  mai  vechi,  ale   mai  slujeşte  la  nimic,  să  intervină
                   destinate  minorităţilor  şi  sunt  scrise   căror  efecte  se  resimt  încă.  Domi­  conştiinţa  cetăţenească  a  fiecăruia
                   în  limba  acestora.  Ziare,  reviste  naţia  politică  străină  a  apus  în   Are  şi  societatea  obligaţiile  ei  faţă
                   săptămânale,  literare,  economice  Ardeal.  Dar  ultimele  ei  sclipiri  mai   de ea însăşi.
                   sau sportive, cărţi, broşuri, albumuri,   fulgeră  încă  şi  dincolo  de  moarte.   Iată  prin  urmare,  ce  socotim  noi
                   toate  îşi  iau  sborul  spre  vitrina   Subt  alt  aspect,  se  petrece  şi  pe   Dacă  ne  găsim  pe  teritoriul Ardea­
                   librăriilor  şi  se  aşează  pe  tejgheaua   acest  tărâm  acelaş  fenomen  cu  care   lului  în  plină  criză  a  tiparului  ro
                   chioşcurilor  pentru  uzul  unei  foarte   ne  întâlnim  în  lumea  economică.   mânesc,  dacă  n’am  ajuns  încă  să
                   pestriţe  populaţii  orăşeneşti,  a  că­  Covârşitoarea  clasă  a  producătorilor   răsbim  cu  lumina  cuvântului  scrii
                   ror  necesitate  sufletească,  de  di­  e  românească,  ori  şi  unde  te-ar   acolo  unde  cu  toţii  râvnim,  dacă
                   ferite  calităţi,  e  satisfăcută  mai   purta  paşii  sau  gândul.  Ceilalţi  sunt   într’un  cuvânt,  suntem  nevoiţi  să
                   mult  decât  ar  fi  poate  firesc.  Pre­  intermediarii.  Şi  dintre  cele  două   pomenim  despre  unele  scăderi  ale
                   tutindeni  te  întâlneşti  cu  această  tabere,  aceasta  din  urmă  e  mai   manifestărilor  'noastre  intelectuale
                   supra  producţie  a  tiparului,  în  fie­  gălăgioasă.  Oraşele  o  ocrotesc  cu   vina  nu  e  numai  a  statulu',  ci  ti
                   care  orăşel  modest  de  dincoace   deosebire  şi  forţa  de  inerţie  a  tre­  este  şi  a  societăţii.  Iniţiativei  parti­
                   de  Carpaţi  apare  cel  puţin  o  pu­  cutului  o  poartă  mai  departe,  deşi   culare,  în  orice  societate  constituită
                   blicaţie  periodică,  maghiară  ori  să­  temelia  pe  care  se  aşezase  odi­  îi  revine  meritul  de  a  ridica  insti­
                   sească,  şi  în  toate  centrele  mai  im­  nioară:  viaţa  de  stat  a  Ungariei  de   tuţiile pe cari nici organele^ guver­
                   portante  se  lansează  edituri  noui,  ieri, i-a fugit de subt picioare.  namentale  nici  forţele  parlamentar«
                   şi  lucrează  imprimeriile  pe  capete,   Iar noi, cu mecanismul vieţei noas­  nu  se  gândesc  să  le  creieze.  Unde
                   în  vremea  aceasta,  gazetele  româ­  tre  publice,  nu  suntem  încă  acolo   nu  dă  nimic  visteria  ţării,  e  datoi
                   neşti  vegetează,  redactorii  sunt  unde  ar  trebui  să  fim.  întârziem.   să se ofere obolul fiecăruia.
                   siliţi  să-  şi  părăsească  masa  lor   Continuarea  unei  mişcări  în  spaţiu
                                                                                                  ;
                   de  scris,  pentrucă  nu  sunt  plătiţi   nu  e  decât  una  din  însuşirile  forţei   Astăz ,  nu  se  petrec  lucrurile
                   cu lunile, cărţile româneşti odihnesc   de inerţie; aceasta însemnează, câte­  tocmai  aşa.  La  nepriceperea  statulu
                   subt  sticlă,  cu  coperta  ’îngălbenită   odată,  şi  stare  pe  loc.  Amorţiţi  de   se  adaugă  şi  indiferentismul  cetă­
                   de  atâtea  oferte  inutile,  iar  revistele   apăsarea  pe  care am  resimţit-o vea­  ţeanului,  care,  cercetaţi  în  juru!
                                                                                                                            1
                   se  luptă  cu  greutăţi  de  neînchipuit,   curi  de-arândul,  ne  mişcăm  greu  şi   dumneavoastră, mai de grabă aruncă
                   dintre  cari  cea  mai  întristătoare  e   oasele  ne  dor  la  fiecare  pas.  Aerul   doisprezece  lei  pe  un  pachet  d«
                   nepăsarea.  Aruncaţi-vă,  o  singură   pe  care  l-am  respirat,  de-alungul   tutun  (arost)  decât  zece  lei  pe  c
                   dată,  privirea  peste  maldărul  de  foi   acelor  ani,  mirosea  a  închisoare.   revistă  românească,  în  ale  căre:
                   îngrămădite  dinaintea  unui  vânzător  Purtaţi  deodată  pe  aripa  de  vânt  a   pagini  găseşte  cel  puţin  aceeaş
                    de  ziare  dintr’o  gară  ardeleană,  şi   libertăţii  naţionale,  răsuflarea  noas­  desfătare  spirituală  câtă  se  ascunde
                   încercaţi  să  descoperiţi  bietele  ti­  tră  nu  s’a^obişnuit  bine  cu  atmos­  în  spirala  de  fum  a  unei  ţigări  pu­
                    părituri  româneşti  de  subt  năvala  fera  culmilor.  Ne  mlădiem  închietu-   turoase.
                    celor străine...                   rile  pentru  un  lung  marş  în  calea   O,  domnii  mei,  dacă  şi  cultura
                           EsU aceasta o stare de lucruri  timpurilor viitoare şi ne umplem  s’ar putea preface în viţiu!...
   1   2   3   4   5   6   7