Page 4 - 1924-21
P. 4

Pag. 264 .........................................ir. —    C  O  S  I N  Z  E  A  N  Â    - - - - - - - - -  ----------------------------- 15—XI. 4924


                Despre  Şangai  se  poate  spune  creştină  s’a  făcut  încă  de  multă
              că,  era  „un  oraş  european  în  care  vreme,  tot  cu  prilejul  unei  revoluţii,   Noul preşedinte al Americei
              sunt  şi  chinezi.*  Acest  lucru  e ade­  după  sfârşitul  căreia  trebuiau  să  fie   Un triumf al cugetării’politice
             vărat  numaî  în  ceeace  priveşte  car­  ucişi  mai  mulţi  prisonieri.  Printre
             tierul  portului,  unde  s’au  stabilit  aceştia  el  a  întâlnit  şi  o  fecioară   Cu  o  zdrobitoare  majoritate  de
             concesiunile străine, şi unde aspectul   creştină  de  o  frumseţâ  rară,  căreia   voturi, dl. Coolidge, candidatul par­
              străzilor  n’are  nimic  chinezesc;  dar  singură  i  s’a  dat  iertare,  dar  ea  nu   tidului  republican  a  fost  procla­
              există  şi  un  oraş  chinezesc  care  a  primit-o  ci  s’a  rugat  ca  mai  bine   mat  preşedinte  al  Americei.  Noul
              era  separat  altădată  cu  un  zid;  să  i  se  ierte  viaţa  unei  femei  bă-  ales  nu  face  decât  să  continue  încă
              astăzi,  zidul  a  fost  dărâmat  şi  în­  crâne,  care  propovăduise  în  China   patru ani exercitarea celei mai înalte
              locuit  cu  un  bulevard  pe  care  trec  învăţămintele  religiei  creştine.  A-   magistraturi  a  Statelor-Unite,  de
              tramvaile.  Cu  toate  acestea,  oraşul  ceastă  jertfă  de  sine  a  tinerei  fe­  oarece,  în  fosta  sa  calitate  de  vice­
              chinezesc  a  rămas  de  sine  stătător.   cioare  a  pătruns  atât  de  mult  su­  preşedinte  al  Republicei,  ocupase
              In  tot  timpul  luptelor  civile,  patrule  fletul  oşteanului  păgân,  încât  el  s’a  încă  de  acum un an,  conform Con­
              de  marinari  străini  au  fost  aşezate  hotărît  să  treacă  numai  decât*  la  stituţiei, locul rămas liber prin moar­
              pretutindeni  şi  mai  ales  în  obser­  legea  creştină.  Şi  de-atunci  este  un   tea regretatului Harding.
              vatorul  Zi-Ka  Vai,  situat  la  opt  chi-   creştin  bun,  care  răspândeşte  cre­  D-l  Coolidge  n’a  fost  un  perso­
              lometri la răsărit de Şangai, de unde   dinţa  sa  pe  toate  căile  şi  prin  toate   naj  politic  prea  cunoscut  în  Europa.
              se  poate  vedea  întreaga  regiune  a  mijloacele.  Regimente  întregi  dintre  Numele  său  nu  străbătuse  până
              nesfârşitei câmpii mongole.        soldaţii  săi  i-a  trecut  la  creştinism   acum  Oceanul  decât  pe  coperta
                Acest  observator  a  fost  clădit  la   şi  pe  soldaţi  nu-i  lasă  nici  să  în­  unui  interesant  volum  de  Maxime
              1847  de  către  călugării  jesuiţi;  sunt   jure,  nici  să  fumeze,  nici  să  joace  politice,  asupra  cărora  critica  euro­
              acolo,  şi  astăzi,  hărţile  de  cari  s’au   la  cărţi,  ci-i  învaţă  cântece  reli-   peană  s’a  exprimat-încă  de  atunci,
             folosit toţi navigatorii mărilor Extre­  giose,  pe  care  Ie  cântă  înainte  de  foarte  elogios.  Locatarul  delà  Casa
              mului  Orient,  pe  cari  mersul  taifu­  mâncare şi când pleacă Ia luptă.  Albă,  urmând  o  tradiţie  numai  de
              nului e prevăzut cu precizie, şi cari,   Planul  lui  Ciang-Cio-Lin  este  ca   câteva  ori  întreruptă  în  Statele
              din  această  pricină,  aduc  mari  ser­  să  convertească  toată  China  la   Unite,  e  un  intelectual,  un  om  de
              vicii călătorilor.                 creştinism.  Acest  eveniment  n’ar   bibliotecă,  un  înţelept.  întrebat
                Prin  înfrângerea  generalului  Şi-   rămânea  numai  un  fapt  ciudat,   fiind,  el  însuş  s’a  declarat  un  slu­
              Sen-luan,  răzooiul  civil  nu  s’a  ter­  demn  de  a  fi  trecut  în  analele  is­  jitor  al  ştiinţei.  Al  cărei  ştiinţe?
              minat. Trupele din Kiang-Su, credin­  toriei,  ci  ar  aduce  după  sine,  pro­  Al  politicei...  Nu  râdeţi.  Dl  Coo­
              cioase  guvernului  din  Pecing  au   babil,  o  schimbare  totală  a  caracte­  lidge are «pentru această capricioasă
              ieşit biruitoare. Iar generalul Şi-Sen-   rului  chinez.  In  locul  nepăsătoarei   carieră,  în  vâltoarea  căreia  se  a-
             Iuan  a  fost  silit  să  se  refugieze  Ia   credinţe  budiste,  cn  dispreţul  ei  faţă  runcă  aţâţi  aventurieri,  o  părere  cu
             Nagasaki,  pe  bordul  unui  vas  japo­  de  zădărnicia  lumii,  cu  convingerea  totul deosebită de aceea pe care
             nez.  Dar  luptele  au  isbucnit  mai   că  viaţa  nu  merită  să  fie  trăită,  0  nutrim  deobicei.  El  socoteşte  că
             cu  furie  spre  nord,  unde  mareşalul   s’ar  înstăpâni  religia  creştină,  ide­  arta  de  a  conduce  afacerile  publi­
              Ciang-Cio-Lin, supranumit „stăpânul   alistă, creatoare şi optimistă.   ce  trebuie  să  fie  rodul  unor  cerce­
             Manciuriei“  a  înaintat  victorios.   Ce  vor  face  cei  400  milioane  de   tări  deosebite,  şi  că  faptele  poli­
             Ciang-Cio  Lin,  trecând  de  partea   chinezi  conduşi  de  lumina  unei  tice  se  desfăşoară  potrivit  unor
             provinciei  Ce-Kiang,  a  fugărit  ar­  noui  conştiinţe’rămâne  de  văzut...   legi  hotărâte,  pe  cari  mintea  ome­
              matele  guvernamentale,  conduse  de   Poate  că  tocmai  de-acum  încolo   nească are datoria să le pătrundă.
              mareşalul  U-Pei-Fu,  pornind  asupra   începe pericolul galben!          A guverna, însemnează a prevedea,
              Pekingului.  Pe  acest  front,  tocmai                                  s’a  spus  de  mult.  Dar  nici  a  şti
              împotriva  celor  petrecute  pe  frontul                                nu  însemnează  altceva.  In  cartea
              de  răsărit,  trupele  din  Peking  au     Cetiţi şi răspândiţi         sa  de  Maxime,  în  care  cu  o  pân-
              fost  învinse  Ia  Şan-Hai-Kuan,  lângă                                 dire  tăioasă  el  încearcă  să  clă­
              golful  Pecili,  în  punctul  unde  ves­  LUMEA SI TARA                 dească  învăţăminte  permanente  cu
                                                                   t
                                                                        f
              titul  zid  chinezesc  întâlneşte  marea.                               privire  la  conducerea  societăţii;  dl.
              Această  poziţie  strategică  era  hotă-                                Coolidge  n’a  scris  numai  o  carte
              rîtoare,  căci  înălţimea  ei  stăpâneşte                               de  adânc  observator  şi  de  scriitor
              o  vale  îngustă,  între  mare  şi  munte,                              spiritual,  ci  o  operă  de  filozofie
              uşor  de  apărat.  Dar  trupele  din                                    practisă,  adeseori  spirituală,  tot­
              Peking  s’au  văzut  nevoite  să  se                                    deauna  inturesantâ,  a  cărei  origi­
              retreagă,  şi  Cian-Cio-Lin  şi-a  ur­                                  nalitate  puternică  te  prinde  delà
              mărit  adversarul  spre  sud,  spie                                     cele dintâi rânduri.
              Tie*Cin,  în  vreme  ce  alte  forţe  ale                                 Actualul  locatar  delà  Casa  Albă
              sale  se  coborau  prin  Jehol,  spre                                   duce  o  viaţă  simplă  şi  liniştită  în
              Peking.                                                                 mijlocul  familiei  sale,  fără  să  pară
                Astăzi  situaţia  s’a  lămurit  şi  răs­                              prea impresionat de onorurile cari
              coala  chineză  a  luat  sfârşit,  şi  în                               1  se  cuvin,  păstrând  legătura  sa
              fruntea  uriaşei  împărăţii  a  ajuns                                   zilnică  cu  cărţile  şi  preocupările
              acum generalul Ciang Cio-Lin, care,                                     sale  intelectuale,  E  o  pildă  pe  care
              în  afară  de  rarele  sale  calităţi  mi­                              ne-o  dă  lumea  nouă,  şi  pe'care  ar
              litare,  mai  are  una;  îndeosebi  de                                  trebui s’oînţelegem mai ales noiromâ-
              impresionantă  pentru  noi.  El  este                                   nii, cari avem parcă un dispreţ pen­
              creştin  bun.  Trecerea  lui  la  legea                                 tru amestecul scriitorilor în politică.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9