Page 2 - 1924-22
P. 2
Pag. 27$- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - — C 0 S 1 N 2 E A N A — - — — — - - - - - - - - - ■«——— 30—XI. 1924
Rugăm cu toată inzistenţa pe abonaţii restanţieri ai acestei reviste, ca Goga care dispune de-un simţ
y
să binevoiască a şi regula abonamentele trimiţi ndu ne fără întârziere psihologic fecund şi ascuţit, va
sumele ce ni se mai cuvin până la sârşitul anului curent. şti să-i imprime Societăţii Scrii
torilor Români din nou carac
terul acela de idealism, care pe
vremuri ridicase atâtea mândre
drapele literare şi făurise un
UN CUVÂNT CĂTRE S. S. R. mediu atât de prielnic scrisului
de naţional.
SEBASTIAN BORNEMISA Picurând în această chestiune
ceva din teoriile economice, noi
Ardealul va avea din nou seşte tocmai aceea, pe care am credem, că este chiar în. intere
onoarea să fie vizitat de So fi aşteptat-o mai cu drag şi sul scriitorilor, ca să ajute la
cietatea Scriitorilor Români, de mai nerăbdători? Este infusiunea creiarea acestui mediu şi cu
data aceasta subt noul ei pre literară cinstită, singura care jertfe, căci creiat odată me
şedinte, care este academici nu s'a strecurat încă nici până diul literar, el va putea cu si
anul poet Octavian Goga. Un astăzi pe acest pământ firav şi guranţă să răsplătească şi ta
prilej de rară sărbătoare şi un secătuit de toate puterile sale. lentul* cel mai puternic.
entuziasm, care pe aceste pla Şi cât de mult ar fi trebuit să Ducem această problemă în
iuri nu a lipsit niciodată, — vie această infusiune, o ştiu faţa scriitorilor noştri chiar
va strângeşi de data aceasta la un mai ales aceia, care se sbat acum, din îndoite motive.
loc pa toată lumea noastră cul de ani de zile, ca să înstă Pentrucă este aproape de în
turală şi scriitorii vor putea, de pânească pe aceste plaiuri ceputul unui an nou, când se
sigur, să fie mulţumiţi de căl drepturile şi vraja scrisului ro vor porni de sigur noui publi
duroasele aplauze, pe care le mânesc, dând în acest scop o caţii literare şi vor înceta obo
vom risipi din belşug cu toţii, luptă desnădăjduită, când cu site altele vechi şi pentrucă ni
în faţa'celor ce vin să ne mân indiferenţa publicului, când cu se pare un rar prilej de-a
gâie auzul cu vraja scrisului vitregia unor condiţii econo spune aceste lucruri acum, când
românesc. Vom face-o aceasta mice, care numai proprii ainei reprezentanţii cu răspundere ai
cu atât mai mult, că astăzi este înfloriri literare" nu sunt. Dar scrisului românesc calcă pe
pentru prima oară când S. S. lupta n’a fost grea numai pen acest pământ, ca să împlinea
R. vine la noi subt conducerea tru aceasta. A fost grea şi pen- scă totuş şi o misiune, nu nu
unui scriitor răsărit din solul trucă dela răsboiu încoace o- mai să se bucure de o primire
nostru şi care reprezintă. în li nestele publicaţii literare înte călduroasă, care nu lasă în
teratura românească prin exce meiate fără de desubturi spe definitiv după ea nicio dâră de
lenţă sufletul Ardealului, cu culative, nu au mai avut con sămânţă. .
toate durerile şi năzuinţele lui. cursul acela ideal al scriitorilor, *
Dar, am dori din inimă, ca după care apoi să profite însuş La larg deci, iluştri, răsfăţaţi
visita S. S. R. de data aceasta scriitorul. Ideile de sindicalizare ai muzelor! Coborîţi din cetă-
să nu fie numai un scurt pri a vieţii în toate ramurile, ei au ţuia voastră de izolare şi să-
lej pentru un entusiasm trecător, robit pe neaşteptate şi în măsură mănaţi în toate vânturile. Scri
ci să mai însemne şi altceva. mai mare decât ar fi fost per sul vostru are o altă * chemare
Să fie piatra de hotar, dela mis şi pe scriitorii români şi decât aceea de-a sta răvăşit
care să înceapă acum după astfel ei s’au ţinut departe de în scrin! Asaltaţi cu el publi
războiu lupta pentru creierea lupta, pe care totuş au dat-o caţiile orfane de-atâta vreme
unui mediu literar în sânul so şi aci şi dincolo stăruinţi sufi şi lăsaţi-1 să străbată pretutin
cietăţii româneşti, streină şi cu ciente pentru a stânjeni o in deni în largul masselor popu
totul nesimţitoare astăzi pen diferenţă păcătoasă şi a pune lare, ca să creiem cu îndoită
tru astfel de lucruri. Nu vrem o stavilă cât de cât avalanşei forţă acel mediu literar, care
să-i facem nimănui o vină şi unui scris pornografic, care se este apanajul neamurilor civi
mai puţin un reproş pentru resfaţă astăzi pe toate chioşcu lizate şi fără de care o mişcare
stările deplorabile, în care se rile de ziare din largul ţării. literară nu-şi poate împlini sa
zbate astăzi mişcarea literară. Lămurit şi precis: Scriitorii cra misiune! Făcând aceasta,
Cine nu vede însă, că din români, credem, că nu mai pot cel puţin pentru provinciile
:
maldărul'de infusiuni, care ni continua pe drumul acesta. Şi unite, — vă veţi împlini de
s’au dat dela 1918 încoace, lip- personalitatea dlui Octavian sigur, o datorie de conştiinţă!
