Page 3 - 1924-22
P. 3
ă6—XI. 1924------------- ------------------------------------C O S I N Z E a N a Pag. 279
O comoară în fundul mării
— Desmormântarea vaporului „Laurentic“ —
In luna Ianuarie 1917, pe vre fandrii şi-au făcut datoria, scoţând lumea, bogăţie dela care stăpânul
mea răsboiului, vaporul englez Lau la suprafaţă 99 la sută din comoara îşi luase de multă vreme gândul...
rentic fu atacat de un submarin socotită pierdută. Ei au salvat 13.166 4 500 000.000 lei!
german şi scufundat în apropiere de drugi de aur. In fundul vasului Bineînţeles, că inginerii cari au
de ţărmul Irlandei. Putini îşi a- n’au mai rămas decât 28 de drugi, condus periculoasele lucrări, caşi
mintesc, desigur, de acest nenoro pe cari nimeni n’a mai fost în stare scafandrii cari le-au executat, au
cit incident al luptelor maritime, să i găsească. Aceşti 3.166 de drugi fost răsplătiţi în chip regesc, şi fie?
căruia nu i s’a dat prea multă în reprezintă o avere de 5 000 000 !i 're care dintre ’ei şi-a luat partea lui .
semnătate în vâltoarea sângeroasă sterlinge. Gândiţi-vă, că livra ster- de noroc din revărsarea acestui bă
a atâtor grozăvii omeneşti. Dar, a- net. Răsplata n’a fost de geaba, mai
cest Laurentic nu era un vapor ca ales per.tru aceştia din urmă. In
oricare altul. Nu atât prin mărimea afară de riscurile pe cari le-au în
lui, deşi reprezenta o capacitate de fruntat cu preţul vieţii scoborându-se^
15 mii de tone, cât prin bogăţia la o atât de mare adâncime, în a-
extraordinară pe care o transporta. farâ de oboseala supraomenească
Pe bordul vasului se găseau, în- pe care au biruit-o, ei au avut de
tr’adevăr, 3.193 lingouri (drugi) de dat adevărate lupte... submarine
aur, preţuind fiecare câte 1.500 livre cu animalele oceanice. In deosebi,
sterlinge. O avere neînchipuită, cu scafandrii au fost atacaţi de aşe
care s’ar putea plăti, cu vârf şi în numiţii „câini de mare*, sau: del
desat, toate datoriile României, se fini, cari voiau cu orice preţ să
prăbuşise în fundul mării. mănânce carne de om. Unul din
Se înţelege, că o asemenea co scafandri a fost atât de serios^ a-
moară nu putea fi lăsată în pără meninţat, într’o zi, încât toţi tova
sire, şi enormele grămezi de aur răşii lui au fost siliţi să sară în a-
turburau necontenit liniştea guver jutorul victimei, încingându-se o
nului englez. Dar- cum să le mai luptă învierşunată cu „câinile de
pescuieşti deacolo, din nesfârşita mare“. Oamenii s’au apărat cu cu
cetate a valurilor? ţitele, învingându-şi în cele din.V
Ei bine, marina britanică a să urmă duşmanul. * ţ
vârşit şi această minune. întreprin La sosirea scafandrilor în portul
derea era legată de oarecari greu Portsmouth pe bordul micului vapor
tăţi şi de multe primejdii, căci Lau de salvare Racer, o mulţime enormă
rentic îşi dormea somnul său de veci Un s:afandru care se coboară In era de faţă şi curagioşii înotători
la o adâncime de patruzeci de adânc de 40 de metri pentru a ri au fost primiţi în triumf. Fotogra
dica aurul din vaporul Laurentic.
metri subt apă, ceeace înfăţişează fia pe care o reproducem şi noi
cea mai mare apăsare pe care o lingă, după cursul zilei, valorează aici reprezintă unul din aceşti sca
pot suporta scafandiii în mare. In 900 lei, şi socotiţi cât ar valora, fandri, în momentul când i se dă
asemenea conditiuni, aceşti înd- pentru România, această bogăţie de drumul în mare. (El se gândeşte,
răsneti cercetători ai adâncurilor nu aur, care zăcea în pântecul găurit probabil, dacă se va mai .ntoarce
pot sta cufundaţi în apă mai mult al unei corăbii, la patruzeci de metri vreodată pe pământ!)
de o jumătate de oră, şi .numai subt apă, undeva lângă coasta Ir Ne pare foarte rău, că nu.suntem
mulţumită unor măsuri ingenioase, landei, bogăţie peste care treceau în măsură să oferim şi fotografia
luate pentru a li se uşura munca, valurile, bogăţie părăsită de toată tezaurului recucerit... *
operaţiile de salvare a vasului au
fost ause la bun sfârşit. Toţi ex
perţii au declarat, că niciodată nu
s’a realizat o lucrare atât de ane
voioasă, şi că inginerii cari au fă
cut planul şi l-au dus la îndepli
nire merită admiraţia lumei întregi.
Noi credem, totuş, că Anglia i-a
admirat mai mult, pentrucă ceeace
s’a mântuit din ruinele înecate ale
lui Laurentic întrece orice închipuire.
Scafandri au scormonit toate încă
perile vasului scufundat, au desco
perit lăzile minunate, le-au ridicat
de-asupra, una câte una, caşi cum
s’ar fi coborât într’o mină pericu
loasă, unde în fiecare moment pân Fantasia omului ,este fără de margini. Aci vedem pe isteţii
americani introducând un nou joc de popice cu roate de
deşte o catastrofă. Din fericire, n’a automobil. Jocul acesta a luat naştere în*Florida şi se 'ntinde
fost nicio victimă omenească. Sca ca pârjolul pretutindeni ta America.
