Page 8 - 1924-22
P. 8
Pag. 284 — C O S I N Z E A N A 30—XI. 1924
pe care o prevedea bătrânul. în
sfârşit 'după o cercetare amănunţită
de-o jumătate de ceas, descoperi în Din alegerile en
reportaju!|parlamentar din două zi gleze!
are, rezumată în câte'zece rânduri O englezoaică’fără
cuvântarea sa. seivitoare mergând
Simţea că i se întunecă vederea, la urnă, ca să de
darjepedeiîsi^luă curaj, zicându-şi pună votul, şi-a lă
sat pe cei doi co
că ziarele ae dimineaţă n’au avut pilaşi în grija ser
vreme^ă-Ecomenteze discursul, nici gentului ' din co ţ,
să i-1 reproducă după notele ste până se va reîn
nografe. Aşteptă pe cele de seară. toarce. Şi sergentul
işi face cu plăcere
Dar în aceste nu se mai pomenia şi datoria de bonă,
cu nici un cuvânt despre discursul ca şi pe cea de
său. pol pst.
Vasile Albu avu senzaţie că se
potigneşte, şi se sprijini bine în ' 1 .
bastonul său, cum stătea într’un colţ nu se schimbase din ceia ce lăsase; feciorii bătrânului, profesor de liceu,
de stradă cu un vraf degazetesub- vorbirea lui răsunase în vânt. care visa un post’de director. Acesta
suoară. ^ Noaptea nu putu să a- Acasă,"răcit, bolnav, zăcu o săp îi vorbi cu înconjur de posibilitatea
doârmă, decât după ce ajunse la tămână în pat. Când se sculă, cea unei compromiteri, despre obligaţiile
convingerea că cei mai mulţi ziarişti dintâi scrisoare ce-o făcu, fu demi cari le are faţă de alegători.
sunţ evrei pe'cari .'puţin îi intere sia lui din deputăţie, din motive de Bătrânul se înfurie:
sează evenimentele cu adevărat na boală. Nevasta, cetind-o, nu mai
ţionale. Dar mâne la Cameră, se va putea de bucurie. — Ce ştii tu, abea un mânz care-ai
vedea, cu siguranţă, efectul vorbirii început să sburzi prin viaţă ?*Să mă
sale. — Cum? E’posibil? compromit, că părăsesc politica vor
— Da. Se vede că m’a fost atins belor şi mă reîntorc la aceea a
Dar ziua următoare la Cameră fu faptelor? Obligaţii faţă de alegători?
o aşa de mare izbucnire de patimă, puţin nebunia. Dar nu le-am fost ca un tată şi
— Şi ce ai de gând să faci?
încât şedinţa trebui să fie suspendată. — Mă întorc la teoria mea. până acum, deşi n’am fost deputat,
Bolnav, bătrânul se*întoarse la ho — La care teorie? şi nu le voiu fi şi pe viitor? Poate
tel, şi spre marea lui bucurie, află — Aceea a continuităţii în muncă. âi nişte planuri“,’sfârşi bătrânul în-
o telegramă care-1 chemă de urgenţă Nu e. vorba de jăsturnare ci de ţelegându-1 cu privirea-i sură.
acasă. clădire. Lucrurile vechi nu vor că Tânărul nu mai zise nimic> nici
.i Cât a fost de lung şi de obositor dea până când nu vor creşte cele atunci, nici mai târziu. Ştiuse el, că
drumul până'acasă, bătrânului i se nouă în locul lor. Iar aceste nu hotărârile bătrânului nu *le poate
_ păreâ scurt; ’se acăţase de-o' ultimă cresc decât prin munca fieşte căruia schimba nimeni, că-i încăpăţânat ca
nădejde: vorbirea lui n’a avut efectul Ia locul lui. Vorbele nu plătesc ni un catâr, dar prea fusese ademeni
aşteptat în capitală, în vechiul regat, mic, ştiam eu de mult, dar îmi pă tor visul său, cu directoratul de pe
, dar desigur acasă, în Ardeal, unde reâ că’ lipseşte cuvântul cel adevărat. lângă liceul din^oraşul^X!
sentimentul naţional e mai viu şi Eu l-am spus, dar discursul meu n’a Din ziua aceea, Ion Albu, liniştit
mai puternic, lucrurile se vor fi plătit o ceapă degerată: a fost o fără nici o desiluzie acum, întră în
schimbat radical! vorbă. Iar nouă ne trebue fapta cea treg, în furnicarul ocupaţiilor sale.
Insă^desiluzia lui trebuia să fie adevărată, nu cuvântul. Şi fapta nu Simţea că are destulă energie de
desăvârşită. Gazeta de partid, de- se produce în mijlocul vorbelor, ci muncă şi voia s’o cheltuiască toată,
acasă, nujpomehi un singur cuvânt în tăcere. Fii liniştită, n’o să mă dând preţ fiecărei clipe trecătoare.
despre vorbirea lui; lumea eră tot mai vadă parlamentul“. *
aşa de certată ca şi mai înainte, Insă ceilalţi membri ai familiei
desorganizarea vieţii publice care-1 nu fură chiar’ aşa de mulţumiţi ca
ncidea pe Albu, era aceeaşi. Nimjc doamna Albu. Mai ales unul dintre
Prohibiţia'.alcoolică
din Statele uniteja
#
' dat naştere la o în
floritoare contra
bandă de beuturi,
care se introduc pe
uscat prin cele mai
îndrăzneţe mijloace.
Autorităţile ameri
cane depun in ade
văr o vigilenţă u-
riaşâ pentru a în
vinge râul, dar nu
prea isbutesc. Aci
vedem o barcă a
poliţiei „arestând“
o altă barcă, care
duce alcoolul prin
contrabandă la
ţărm.
