Page 9 - 1924-22
P. 9
O—XI. 1924 C O S I N Z E A N A Pag. 285
Din planeta Marte distruge mintea omenească. "Omu
ar fi perit, căci nu e condus nic
de minte nici de instinct, dacă uh
MUNTEANU-MIO
animal urât riu s'ar fi îndrăgit de
— — Să nu ne mire acest lucru. Vecinii aceşti frumoşi nebuni şi din această
— — noştri încă au un cântec Ia fel: împărechere n’ar fi creat o rioauă
v
1
Nu e limbă mai frumoasă, fiinţă. • • • z-*'* ■>*
------ — Ş> astfel am ajuns într’o Decât limba ungurească... • In acest timp, natura Începi- să
ţară a căreia nume, pe Pământ, ar toarne inteliginţă în.v creerul; . ani
stârni hohote de râs, dar care aici Chiar şi noi Românii (să nu ne malelor, devin inteligente chiar ^şi
pe planeta Marte, umple inimele de jenăm) avem un cântec: Mult> e plantele. ... - * v
teamă: ţara Măgarilor. dulce şi frumoasă, etc. întunericul .risipit, animalele şi
Nu ne-au primit duşmănos, ba Amândoi pământenii după i-a-tul plantele ca odinioară: oamenii ¿îşi
încă se bucurau de-a fi primii fe de-o jumătate de an, ne simţeam intemeiează state, dîntr& cari ;.cH
riciţi, cari văd alte fiinţe, decât a- aproape măgari. De multe ori ne mai puternic e al Măgarilor,:situat
celea de pe planeta lor. venea să umblăm în mâini şi pi între 28°35'—69°14' latitudine nor
Ne-a trebuit o jumătate de an să cioare şi când mă înfuriam pe pro dică şi 1°—46°13' longitudine, ves
învăţăm limba lui Iau (această ex- fesorul meu, nu-1 loveam cu palma, tică/ • * v
presiune se întrebuinţează, cum s’ar ci-1 isbeam cu piciorul. Ca semn Alte ţări mai importante sunt a
spune de exemplu la noi, limba lui al bucuriei ne tăvăleam pe jos şi noilor oameni (a căror inteligenţă
Homer sau limba lui Shakespeare. ne frecam pânteciîe cu mânile, cum e cam ca a Negrilor din "Africa
Profesorul Schmidt, cu gângăveala „fac măgarii veseli. noastră) un ţinut „muntos .foarte
lui, făcea să_se tăvălească de râs Cunoaşteţi „Gândirea“ lui Andre- puţin roditor, apoi [ţara Paserilor, a
copiii fericiţilor măgari. Limba mă jrw? Ştiţi că eroul prefăcându-se Mâţelor, etc. '
garilor, samănă întru câtva cu a nebun, înebuni de-abinelea. Poate dvoastră veţi râde- auzind
Chinezilor. Nu o spun asta cu in Deşi noi nu ne prefăceam măgari, că Măgarii au Universitate. Am râs
tenţie de-a vătăma. Nu vreau să-mi dar tot ţipând i-a, i-a, aproape de- şi noi la început când am 'văzut
atrag ura acestui popor de sute de venirăm măgari. Măgarii . gravi / cu ochelari pe nas
milioane şi care se pricepe atât de Ascultam cu nesaţ prelegerile pro (pe bot)''ţipând-îşi [gesticulând în
bine în arta de-a ucide, după cum fesorilor despre: Istoria planetei focul prelegerilor, isbind uneori cu
povestesc toţi detectivii. Măgarii Marte. Mi-am făcut un extras foarte copita în catedră,*încât credeam că
aici sunt un popor însemnat, deci scurt, cu care cred că n’am să vă au să o facă ţăndări. Cu timpul
cred că Ie fac cinste. plictisesc, iată-1 ne-am obişnuit şî ne-am, .zis: Câţi
Dealtcum ascultaţi numai câteva Omul crescu, deveni puternic, cu oameni sunt profesorij^universitari
cuvinte: „ia, io, iu, iei aiuiu, ioiaie“. o înteliginţă atât de perfectă, încât şi sunt măgari, de ce h’ar putea şi
Să ştii tu acum că „aiuiu“ e plă crea din nimic. măgarii să fîe' 'atunci profesori
cere, „ioiu“ durere şi „iaioiu“trădare, Cunoştea legile celulei, le schimba universitari. De-ce să se ia- dela
nu e un lucru uşor. jocul după plac, le mărea sau scă eî şi lor să nu li se^ dea nimic*?
Nu trebue să mai spun, că pre dea viteza şi le da înfăţişarea de Dealtcum aceşti profesorf nu
cum Italienii se mândresc d* limba diferite corpui. Celelalte vieţuitoare sunt proşti de loc;" Iată o teorie
D
lor dulce şi plină de vocale, aşa devin jocul regelui naturii, fiind u- foarte ingenioasă, care pe pământ e
fac şi măgarii. 4 cise sau lăsate să trăiască după ce necunoscută, dăr poate fi luată de
Mi-amintesc de un curs ţinut de le schingiuesc trupul, din cari caută adevărată‘şi pe pământ. < ; : î
“
Un profesor universitar (din ţara să scoată puteri noui pentru ei. Teoria-pusă, ar fi : Cum au-în
Măgarilor) despre frumuseţea lim- Cu cât însă mintea li se ascuţea, văţat paserile să sboare?
bei lor: nebunia îi rodea mai aproape (cal La început paserile au' fost nişte
„Dior, găsiţi dvastră vre-o con culul savantului pământean, care ănimale patrupede, foarte^fricoase.
sonantă vătămătoare muzicii, în promite nebunia tuturor celor cari Trăind într'un ţinut, care avea hotar
limba noastră dulce? Cunoaşteţi vor trăi prin anul 2000, pare a fi un munte înalt şi aproape per
poate unii limba pocită a broaşte- adevărat) şi odată ca,şi un incendiu pendicular, urrrăr.ter'de®|duşmani
lor: riuriuriu. Dar eu mă (xprim
prea dulce pentru a vă putea da
seama de urâţenia şi sălbăticia
acelei limbi. Numai consonante dlor,
numai consonante.
Şi dl profesor de estetică, isbi Irene Castle,
cu copita în catedră. Ascultaţi limba o celebră dansatoa.re ameri
noastră, cât de frumoasă e, ce mu cană, care a~ bătut recordul
zică cerească: „iaiueeeuaiaia.aieioi“. căsătoriilor/Ea s’a mărita» de
Şi începu să sbiere, pentru a de 15 ori până acum’şi de 14*ori
monstra cele spuse. ,a daţ divorţ. Dej.bărbatul
Aplause furtunoase în duşumeaua al i5-.lea se. desjşaftb chiar
casei. Au făcut chiar o poezie, de ' acuţii..*'
clamată cu emfază de un poet:
Nu e limbă mai frumoasă,
Decât limba măgărească...
