Page 13 - 1924-23-24

25—XII. 1924 ------------C O S I N Z E A N A - - - - - - - - Pag. 305

iindtri posomorâte, uşor ondulate, capitala României, şi Bucureştii va dosare umplu coridoarele. Şi toate
fără arbori, înălţimi fără viaţi, fi guvernat de-acum 'nainte din aceste clăd.ri publice, Parlamentul,
de-alungul cărora abia se ghicesc, fundul Bihorului. ministerele, sunt zidite solid, în
ici şi colo, (âţ va arbuşti piperniciţi. înţelege oricine cu câtă greutate pietre mari, cari dispreţuiesc bătrâ­
Ochiul se odihneşte cu plăcere se improvizează o capitală modernă nele ziduri de pământ; s. simte peste
numai pe malurile râului Enguri într’un oraş care a rămas tot ca pe tot locul voinţa unei aşezări defini­
Sun, care trece prin oraş, şi ale vremea evului mediu, murdar, rău tive iar nu o grăbită improvizare de
cărui vecinătăţi sunt semănate construit, unde petrolul, cărbunele pe o zi de aita.
cu plopi şi mărginite cu grădini şi lemnul trebuiesc aduse de de­ Toate acestea, localitatea rurală
Îngrijite. parte, pe preţuri foarte ridicate. şi capitala modernă, evul mediu şi
Dar nimic din toate aceste nu-ţi Criza de locuinţe s’a declarat ime­ organizaţia - civilizată, toate acestea
inspiră veselie sau poftă de plăceri. diat. Unde să adăposteşti atâţia noi alcătuiesc o privelişte dintre cele
Privelişte tristă şi oraş trist. încât, veniţi: funcţionari, deputaţi, militari, mai pitoreşti. Palate elegante, noui
dâră să vrei, te gândeşti: pentruce poliţişti! Scumpetea traiului a urmat şi strălucitoare, isvorăsc ca din pă­
s’a statornicit aici o capitală, şi la numai decât. E foarte anevoie să mânt lângă cocioabe netrebnice.
ce rezultate s’a ajuns? găseşti un restaurant, dintre cele Auto-camioane puternice sună din
Angora îşi are, fireşte, meritele mai modeste, unde să poţi lua un trâmbiţe pentru a*şi face loc prin­
ei. Oraşul e aşezat la o îmbinare prânz mai ieftin de 200 lei; la ho­ tre căruţele trase âe bivoli, căruţe
de râuri, şi prin urmare de drumuri. tel un singur pat, într’o cameră ale căror roate de lemn dintr’o bu­
El cuprinde, pe suprafaţa Asiei mici, pentru trei persoane, costă 100-150 cată scârţâie îngrozitor, ca celebrele
o poz ţie destul de centrală, cu lei pe noapte. „tirib^mbe“ din târgul Moşilor.
toate ca e separată de regiunea Su­ Nici climatul nu e prea favorabil. Pe drumul cel mare din oraşul
dului prin vastul deşert al Lyeaoniei. Iama ninge, şi termometrul se co­ de sus, deavalma cu ofiţeri în ţi­
<}râdinele de pe Enguri-Sun îi dau boară până la 28° subt zero. Vara nută perfectă, sburdă copiii cu piele
fructele şi legumele trebuincioase; e prea cald şi bântuie friguri foarte negricioasă, a căror îmbrăcăminte
ţăranii cari locueisc în satele de primejdioase. Anul acesta, epidemia se rezumă ia câteva mărgele atâr­
pe stepă o alimentează cu cereale, a fost cu deosebire gravă. Mulţi nate de gât. Seara, după şase cea­
carne şi lapte. Oraşul poate să tră­ funcţionari, deputaţi, m nlştri au că­ suri, e m şcare multă pe jalnicul
iască şi are drept să râvnească la zut victime. Neplăceri cari ar putea pavaj al străzii principale : funcţio­
o oarecare desvoltare. să dezarmeze şi pe cei mai cura- nari ieşind dela minister, corecţi,
Pentru aceste motive a fost aleasă gioşi... cu servieta subt braţ, turcoaice e-
Angora? Nu credem. Alegerea fă­ * * legante, îmbrăcate în negru, în gal­
*
cuta are însemnătatea unui simbol. ben şi’n cenuşiu; militari în uni­
Angora reprezint cetatea rezistenţei Cu toate acestea, turcii s’au pus forme îngrijite, ofiţeri de marină în
daţa de străini. pe lucru şi roadele se văd de pe cochete bluze albe. Şi, alături, o
Când armata grecească a intrat acum. De’pildă, după aşteptări în­ mulţime de oameni numai în zdrenţe,
în Asia Mică, acum pa*ru ani, îna­ delungate, se poate călători însfâr- ale căror viesminte sunt atât de
intând până la Zikira, Angora s’a şit, în vagon de dormit dela An­ rupte, încât par'câ ţi-ar ieşi înainte
întâmplat să fie oraşul cel mai gora la Lonstantinopol şi o linie câţiva cerşetori din veacul al uns­
apropiat de front, şi prin urmare, directă s’a deschis spre Smirna: prezecelea.
vreme de doi ani, aici s'a organi­ treizeci de ore de drum în loc de Nimic nu e banal, însă, şi nimic
f
zat apărarea ţârii, aici s’a pregătit trei zile. Un circuit tele onic leagă nu e de osândit în acest oraş care
.şi de aici a pornit ofensiva victo­ Angora de Constantinopol. Frumoa­ acum se naşte. Se simte sforţarea
rioasă a eliberării. Jucând rolul sele avioane ale Companiei franco- unei voinţe puternice, în luptă cu
acesta primejdios şi pun de glorie, rotr.âne fac în fiecare zi cursa Mar- cele mai îndârjite piedici. E o în­
Angora a aovedit inima Turciei mara—Angora în trei ore; şi tot­ cordare care merită respect.
cele noui, şi misiunea sa din zile deauna sunt pline. Se clădeşte Dar această originală încercare ne
■de restrişte n’a fost uitată. Turcii pretutindeni, cu hărnicie; în faţa va consola de pierderea- Constan-
nu s’au mai întors la Constantino- oraşului de jos, spre gară, nu sunt tinopolului care decade? Unde a
pol, unde era capitala firii, deoa­ decât construcţiuni noui, terasa- fost ieri strălucirea B.zanţului şi
rece marea, calea naturală a năvă­ mente, schele etc.; echipe de zidari puterea Stambulului nu va rămâne,
litorilor, nu le inspira încredere şi lucreară uneori şi noaptea, ceeace mâine, decât o strâmtoare. Turcia
pentru că îndepărtatul oraş a fost nu se obişnueşte în Turcia. Prăvă­ merge însă pe drumul regenerării
socotit ca punctul de plecare al lii improvizate se ridică în grabă, naţionale, scuturându-se de influ­
unei desăvârşite regenerări. Turcia, de-alungul drumului care duce dela enţele străine şi redeşteptând vir­
într’adevăr, e aici la ea acasă, în oraşul de jos spre oraşul de sus; tuţi adormite. Pilda aceasta nu spu­
mijlocul ţăranilor credincioşi, cari îi subt acoperişurile lor uşoare se ne nimic?
dau atât de frumoşi soldaţi.. vinde de toate, dela pătlăgele vinete
Dar, ce de neajunsuri ! Mai întâi, până la giuvaericalele de preţ. Lu­
depărtarea; într’o ţară unde căile mina electrică a fost instalată pre­
ferate sunt atât de rare şi trenurile tutindeni în străzile principale ale
atât de încete, unde liniile telegra­ oraşului de jos. Un automobil-stro-
fice şi telefonice abia ex'stă, un pitoare parcurge străzile mai largi.
guvern, oricare ar fi el, e stinghe­ Trotoarele se pavează, ceeace, se
rit în acţiunile lui de întârzieri fa­ înţelege, nu e numai un lux. In mi­
tale. E caşi cum s’ar decreta că nistere, abia se usucă zidurile, şi
■de azi încolo oraşul Beiuş va fi birourile se instalează; grămezi de