Page 22 - 1924-23-24
P. 22
Pag. 314 ■ ■■ ■- - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - -------------------------------25-Xtl. 192 ■
O
pentru p r i m i r e a l u i Emi- lorga, întt’o conferinţă ţinută la Cluj, timp cu Grecii aceştia, locuiau în
nescu“, şi, odată ce şi-a îndeplinit şi-a exprimat cel d ntâi teama, ca mahalaua oraşului şi altă ramură
această misiune, n’avem decât să-l nu cumva Catedrala care se ridică, de creştini ortodocşi şi anume Ro
aruncăm la coş, cu Semănătorul să se depărteze dela tradiţia fru mâni, aşezaţi în acest oraş, pe urma
lui cu tot, care a fost o piatră de moaselor biserici de demult, ridi Grecilor, Români imigraţi aci din
hotar a literaturei româneşti; cu cate de ctitori ca Neagoe Basarab Ardeal. Oraşul i-a supus la dări,
Poeziile lui, în care răsună mereu ori Vasile Lupu, pentru a deveni un iar printr’un decis luat la proces
încântătorul imn închinat iubirei; banal „sgărie nouri“ de beton ar verbal în 1696 subt nrii 357 şi
cu Grigorescu lui, care e cea mai mat. Am reprodus şi noi în Cositv- 429 le-a dărâmat şi spulberat coli
bună carte din câte s’au scris despre zeana această bănuială a dlui N. bele în cari locuiau. Aceşti români
cel mai mare pictor al României... Iorga. au pierit şi autorul crede că sau
In sch’mb, rămânem cu pictopoezia D. inginer Tiberiu Eremie, care se vor fi ’împrăştiat în alte părţi
dlui Ilariu Voronca, cu trupurile construeşte Catedrala din Cluj ne sau se vor fi contopit cu Ungurii
roase de viermi din versurile dlui trimite câteva rânduri, pentru a ne calvini din oraş,
N. Davidescu şi cu pietrele pentru arăta că bănuiala ar fi nedreptăţită. Documentul acesta prezintă în
templul dlui Lucian Blaga. Adică, Folosim bucuroşi lămuririle dlui E- tot cazul o importanţă oarecare is
cu nimic!... remia în nădejdea că explicaţiile torică. Autorul ungur îl aminteşte
Să ne ierte elevul dlui Mihail dumnisale sunt conforme cu reali numai în treacăt ca un „curiosum“.
Dragomirescu dela Mişcarea Lite tatea. S hîletul de beton armat, care De bună seamă însă că pe lârgă
rară, dar nu putem decât să suiâ- se vede acum, serveşte numai pen acesta arclrva oraşului Debreţin
dem în faţa doctoralei generozităţi tru întărirea bisericei şi pentru a va mai ascunde şi alte documente
cu care... apără, atât cât binevoieşte evita ziduri prea groase şi costisi similare de interes pentru noi.
să aleagă din ea, opera literară a toare. Acest schelet nu va influenţa Când împrejurările politice vor
sărmanului Alexandru Vlahuţă. Po întru nimic estetica ei, deoarece permite poate îşi va lua cineva
etul a spus-o: „Ca’n basme i-a toată biserica, începând dela soclu osteneala să cerceteze şi acea*ar-
cuvântului putere, el lumi aevea şi până la cupole se va zidi în hivă şi nu-i eschis să iese la iveală
face din păreri“... Dar, oricâtă forţă piatră, caşi „frumoasele biserici şi şi alte momente interesante şi su-
de convingere ar avea cuvântul mănăstiri de altădată“. Din ea va prinzătoare. 5. Stanca.
distrugător al criticei tinere, ea nu respira, după cât ni se făgăduieşte,
va reuşi să meargă cu revizuirea „arta superioară a pietrii meşteşugit
până la o totală răsturnare a va şi trudnic cioplită cu flori şi steme POLITICE
lorilor consacrate. domneşti, a bolţilor măiestrit îmbi
* nate, a brâurilor de adevărată dan Vacanţă... Un scurt armistiţiu
Biserici şi Catedrale. — Ne telă în piatră sau a turnurilor sub politic se va proclama, ca de obi
vom închina lui Dumnezeu şi anul ţiri şi elegant înălţate.“ cei, în preajma Sărbătorilor. Pe
acesta, de sărbătorile Crăciunului, Deci, să aşteptăm. Şi până atunci coridoarele Parlamentului, nicio pă
tot în modestele locaşuri de rugă să urcăm mai departe dealul spre ruială. Dela tribună nici-o acuzare
ciune ale părinţilor noştri, în cu modesta biserică din strada Petran, de hoţie. 11 gazete, nici o intrigă
prinsul strâmt al bisericelor mici şi unde credincioşii rămân în curte, de culise. Odihnim în gura sobii
cuminţi, unde sufletele se adună la zile de mare praznic, ca să se şi încercăm să fim buni...
par’că laolaltă, cât mai aproape, roage subt. bolta cuprinzătoare a Fruntaşii partidelor dela noi, cari
subt binecuvântarea trecutului... Ca se lovesc fără cruţare pe arena’lup
tedralele noastre se zidesc a- telor publice, nu sunt'rşi ei dornici
bia acum. Oraşele, cu îndrăsneţele Români în Debreţin la 1696. de liniştea căminului? Nu li-e şi
lor turnuri, au fost până acum ale In revista ungurească „Régi okiratok lor lehamite de atâta patimă, de
u
altora. Străinii şi-au clădit aici, pe din Octombrie 1905 istoricul ungur atât venin, de atâtea vorbe grele,
pământ românesc, zidiri puternice Zoltân Laj )s se ocupă cu istoria pe cari şi le-aruncă reciproc? Nu
de piatră, mărturisind bogăţia lor, oraşului Debreţin. Intre multele do se întâlnesc oare din nou, în liniş
închinată şi pentru mântuirea sufle cumente scoase din aih va acestui tita atmosferă familiară,;, pentru a
tului. Retraşi în lumea albă a sate oraş aminteşte şi de un proces ver sch'mba între ei astfel de cuvinte?
lor, Românii şi au adăpostit cre bal dela 1696 în care este vorba Nu v’aţi întrebat niciodată, dacă
dinţi cum au putut. Astfel, cugetul de Românii din Debreţin. Se ştie duşmănia politică mai face cu pu
nostru s’a păstrat curat, ferit de în că într’o vreme în acest oraş, ca tinţă o prietinie personală?
străinare, dar o artă a aihitecturei şi în alte oraşe din Ungaria au dus In ţările occidentale, s’ar părea
monumentale nu s’a putut desvolta un rol important negustorii macedo că rivalitatea bărbaţilor de stat nu
în a.est colţ de ţară, nici măcar români numiţi în general „greci.“ otrăveşte cu desăvârşire distinsa
atâta iât a reuşit să dea biserica O aşul — spune autorul —a cum floare a bunei cuviinţ*. Zilele tri-
voivodalâ de dincolo de Carpaţi. părat dela aceştia un teritor, singu cute la un bamh t oferit Ct o re
Catedralele noastre se zidesc rul loc care era proprietatea lor. vistă pariziană colaboratorilor săi,
abia acum. Ce va reuşi să dea, în In acelaş timp însă negustorii isteţi dl Herriot, actualul prim-ministru al
proporţ i mari, geniul artistic de prin intervenţii au isbutit să câştige Franţei nu s’a sf.it să ridice paharul
astăzi, folosind, vechile motive de dela forurile superioare un alt loc său în sănătatea d-lui R ymond
corat ve româneşti, rămâne încă de pentru biserică în centrul oraşului. Poincaré, şeful guvernului de ieri
văz t. Nu e de mirare, deci, că şi Faptul acesta a stârnit mare revoltă şi cel mai temut rival al^sâu. Dar
în jarul b.sericei cele noui ortodoxe, între cetăţenii unguri ai oraşului. la noi? Cineva se mira, deunăzi,
care se clădeşte în Cluj, încep să Biserica nu s’a zidit şi „Grecii“ pe surprinzând la Bucureşti în sala
răsară tot felul de îndoieli. D. N. încetul au pierit din oraş. In acelaş hotelului „Athenée Palace“ o con
