Page 22 - 1924-23-24
P. 22

Pag. 314 ■ ■■ ■-                    - - - - - C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - - - - - - - -  -------------------------------25-Xtl. 192 ■
                                             O
                pentru  p  r  i  m  i  r  e  a    l  u  i    Emi-   lorga, întt’o conferinţă ţinută la Cluj,  timp  cu  Grecii  aceştia,  locuiau  în
                nescu“,  şi,  odată  ce  şi-a  îndeplinit  şi-a  exprimat  cel  d  ntâi  teama,  ca   mahalaua  oraşului  şi  altă  ramură
                această  misiune,  n’avem  decât  să-l   nu  cumva  Catedrala  care  se  ridică,   de  creştini  ortodocşi  şi  anume  Ro­
                aruncăm  la  coş,  cu  Semănătorul  să  se  depărteze  dela  tradiţia  fru­  mâni, aşezaţi în acest oraş, pe urma
                lui  cu  tot,  care  a  fost  o  piatră  de   moaselor  biserici  de  demult,  ridi­  Grecilor,  Români  imigraţi  aci  din
                hotar  a  literaturei  româneşti;  cu   cate  de  ctitori  ca  Neagoe  Basarab   Ardeal.  Oraşul  i-a  supus  la  dări,
                Poeziile  lui,  în  care  răsună  mereu  ori  Vasile  Lupu,  pentru  a  deveni  un   iar  printr’un  decis  luat  la  proces
                încântătorul  imn  închinat  iubirei;   banal  „sgărie  nouri“  de  beton  ar­  verbal  în  1696  subt  nrii  357  şi
                cu  Grigorescu  lui,  care  e  cea  mai   mat.  Am  reprodus  şi  noi  în  Cositv-  429  le-a  dărâmat  şi  spulberat  coli­
                bună carte din câte s’au scris despre  zeana  această  bănuială  a  dlui  N.   bele  în  cari  locuiau.  Aceşti  români
                cel  mai  mare  pictor  al  României...  Iorga.                          au  pierit  şi  autorul  crede  că  sau
                In  sch’mb,  rămânem  cu  pictopoezia   D.  inginer  Tiberiu  Eremie,  care   se  vor  fi  ’împrăştiat  în  alte  părţi
                dlui  Ilariu  Voronca,  cu  trupurile   construeşte  Catedrala  din  Cluj  ne   sau  se  vor  fi  contopit  cu  Ungurii
                roase  de  viermi  din  versurile  dlui   trimite  câteva  rânduri,  pentru  a  ne   calvini din oraş,
                N.  Davidescu  şi  cu  pietrele  pentru  arăta  că  bănuiala  ar  fi  nedreptăţită.   Documentul  acesta  prezintă  în
                templul  dlui  Lucian  Blaga.  Adică,   Folosim  bucuroşi  lămuririle  dlui  E-  tot  cazul  o  importanţă  oarecare  is­
                cu nimic!...                        remia  în  nădejdea  că  explicaţiile   torică.  Autorul  ungur  îl  aminteşte
                  Să  ne  ierte  elevul  dlui  Mihail   dumnisale  sunt  conforme  cu  reali­  numai  în  treacăt  ca  un  „curiosum“.
                Dragomirescu  dela  Mişcarea  Lite­  tatea.  S  hîletul  de  beton  armat,  care  De  bună  seamă  însă  că  pe  lârgă
                rară,  dar  nu  putem  decât  să  suiâ-  se  vede  acum,  serveşte  numai  pen­  acesta  arclrva  oraşului  Debreţin
                dem  în  faţa  doctoralei  generozităţi   tru  întărirea  bisericei  şi  pentru  a  va  mai  ascunde  şi  alte  documente
                cu  care...  apără,  atât  cât  binevoieşte   evita  ziduri  prea  groase  şi  costisi­  similare de interes pentru noi.
                să  aleagă  din  ea,  opera  literară  a   toare.  Acest  schelet  nu  va  influenţa   Când  împrejurările  politice  vor
                sărmanului  Alexandru  Vlahuţă.  Po­  întru  nimic  estetica  ei,  deoarece   permite  poate  îşi  va  lua  cineva
                etul  a  spus-o:  „Ca’n  basme  i-a   toată  biserica,  începând  dela  soclu   osteneala  să  cerceteze  şi  acea*ar-
                cuvântului  putere,  el  lumi  aevea  şi  până  la  cupole  se  va  zidi  în   hivă  şi  nu-i  eschis  să  iese  la  iveală
                face  din  păreri“...  Dar,  oricâtă  forţă  piatră,  caşi  „frumoasele  biserici  şi  şi  alte  momente  interesante  şi  su-
                de  convingere  ar  avea  cuvântul   mănăstiri  de  altădată“.  Din  ea  va   prinzătoare.      5. Stanca.
                distrugător  al  criticei  tinere,  ea  nu   respira,  după  cât  ni  se  făgăduieşte,
                va  reuşi  să  meargă  cu  revizuirea   „arta  superioară  a  pietrii  meşteşugit
                până  la  o  totală  răsturnare  a  va­  şi  trudnic  cioplită  cu  flori  şi  steme   POLITICE
                lorilor consacrate.                 domneşti,  a  bolţilor  măiestrit  îmbi­
                                 *                  nate,  a  brâurilor  de  adevărată  dan­  Vacanţă...  Un  scurt  armistiţiu
                   Biserici şi Catedrale. — Ne      telă  în  piatră  sau  a  turnurilor  sub­  politic  se  va  proclama,  ca  de  obi­
                vom  închina  lui  Dumnezeu  şi  anul   ţiri şi elegant înălţate.“       cei,  în  preajma  Sărbătorilor.  Pe
                 acesta,  de  sărbătorile  Crăciunului,   Deci,  să  aşteptăm.  Şi  până  atunci   coridoarele  Parlamentului,  nicio  pă­
                 tot  în  modestele  locaşuri  de  rugă­  să  urcăm  mai  departe  dealul  spre   ruială.  Dela  tribună  nici-o  acuzare
                ciune  ale  părinţilor  noştri,  în  cu­  modesta  biserică  din  strada  Petran,   de  hoţie.  11  gazete,  nici  o  intrigă
                 prinsul  strâmt  al  bisericelor  mici  şi   unde  credincioşii  rămân  în  curte,   de  culise.  Odihnim  în  gura  sobii
                 cuminţi,  unde  sufletele  se  adună   la  zile  de  mare  praznic,  ca  să  se   şi încercăm să fim buni...
                 par’că  laolaltă,  cât  mai  aproape,   roage subt. bolta cuprinzătoare a  Fruntaşii  partidelor  dela  noi,  cari
                 subt binecuvântarea trecutului... Ca­                                   se  lovesc  fără  cruţare  pe  arena’lup­
                 tedralele  noastre  se  zidesc  a-                                      telor  publice,  nu  sunt'rşi  ei  dornici
                 bia  acum.  Oraşele,  cu  îndrăsneţele   Români în Debreţin la 1696.    de  liniştea  căminului?  Nu  li-e  şi
                 lor  turnuri,  au  fost  până  acum  ale   In revista ungurească „Régi okiratok    lor  lehamite  de  atâta  patimă,  de
                                                                                     u
                 altora.  Străinii  şi-au  clădit  aici,  pe   din  Octombrie  1905  istoricul  ungur   atât  venin,  de  atâtea  vorbe  grele,
                 pământ  românesc,  zidiri  puternice   Zoltân  Laj  )s  se  ocupă  cu  istoria   pe  cari  şi  le-aruncă  reciproc?  Nu
                 de  piatră,  mărturisind  bogăţia  lor,   oraşului  Debreţin.  Intre  multele  do­  se  întâlnesc  oare  din  nou,  în  liniş­
                 închinată  şi  pentru  mântuirea  sufle­  cumente  scoase  din  aih  va  acestui   tita  atmosferă  familiară,;,  pentru  a
                 tului.  Retraşi  în  lumea  albă  a  sate­  oraş  aminteşte  şi  de  un  proces  ver­  sch'mba  între  ei  astfel  de  cuvinte?
                 lor,  Românii  şi  au  adăpostit  cre­  bal  dela  1696  în  care  este  vorba   Nu  v’aţi  întrebat  niciodată,  dacă
                 dinţi  cum  au  putut.  Astfel,  cugetul   de  Românii  din  Debreţin.  Se  ştie   duşmănia  politică  mai  face  cu  pu­
                 nostru  s’a  păstrat  curat,  ferit  de  în­  că  într’o  vreme  în  acest  oraş,  ca   tinţă o prietinie personală?
                 străinare,  dar  o  artă  a  aihitecturei  şi  în  alte  oraşe  din  Ungaria  au  dus   In  ţările  occidentale,  s’ar  părea
                 monumentale  nu  s’a  putut  desvolta   un rol important negustorii macedo­  că  rivalitatea  bărbaţilor  de  stat  nu
                 în  a.est  colţ  de  ţară,  nici  măcar  români  numiţi  în  general  „greci.“   otrăveşte  cu  desăvârşire  distinsa
                 atâta  iât  a  reuşit  să  dea  biserica  O  aşul  —  spune  autorul  —a  cum­  floare  a  bunei  cuviinţ*.  Zilele  tri-
                 voivodalâ de dincolo de Carpaţi.    părat  dela  aceştia  un  teritor,  singu­  cute  la  un  bamh  t  oferit  Ct  o  re­
                   Catedralele  noastre  se  zidesc  rul  loc  care  era  proprietatea  lor.  vistă  pariziană  colaboratorilor  săi,
                 abia  acum.  Ce  va  reuşi  să  dea,  în   In  acelaş  timp  însă  negustorii  isteţi   dl  Herriot,  actualul  prim-ministru  al
                 proporţ  i  mari,  geniul  artistic  de  prin  intervenţii  au  isbutit  să  câştige   Franţei nu s’a sf.it să ridice paharul
                 astăzi,  folosind,  vechile  motive  de­  dela  forurile  superioare  un  alt  loc  său  în  sănătatea  d-lui  R  ymond
                 corat  ve  româneşti,  rămâne  încă  de   pentru  biserică  în  centrul  oraşului.   Poincaré,  şeful  guvernului  de  ieri
                 văz  t.  Nu  e  de  mirare,  deci,  că  şi   Faptul  acesta  a  stârnit  mare  revoltă   şi  cel  mai  temut  rival  al^sâu.  Dar
                 în jarul b.sericei cele noui ortodoxe,  între  cetăţenii  unguri  ai  oraşului.   la  noi?  Cineva  se  mira,  deunăzi,
                 care  se  clădeşte  în  Cluj,  încep  să   Biserica  nu  s’a  zidit  şi  „Grecii“  pe   surprinzând  la  Bucureşti  în  sala
                 răsară tot felul de îndoieli. D. N.  încetul  au  pierit  din  oraş.  In  acelaş  hotelului  „Athenée  Palace“  o  con­
   17   18   19   20   21   22   23   24