Page 23 - 1924-23-24

25—XII. 1924 ---------------------------------- ------------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - --------------------------------------Pag. 315

vorbire destul de amabilă (cel pu­ cari s’au acuzat reciproc de violenţă Poetul răspunse: — „îndată“! Şi
ţin la aparenţă) între dnii luliu şi fraudă, nu vom pomeni nimic. începu iar: „Cum să descriu feri­
Maniu şi Octavian Goga. Puţini Ne ajunge să ne gândim la cele cirea“... O nouă chemare, ceva mai
ştiu, desigur, că cei doi oameni petrecute. Nu numai că întrecerea stăruitoare a soţiei sale îl întrerupse
politici ardeleni, atât de înduşmă- între cei doi adversari nu s’a des­ iarăş. Legouvé nu mai răspunse, ci
niţi în viaţa publică, nu ezită să făşurat pe tărâmul principiilor po­ începu pentru a treia oară:—„Cum
dea măna când se întâlnesc. Dea- litice sau a părerilor personale să descriu“...
semeni, numai câţ va cunosc legă­ despre gospodăria ţării,- nu numai Atunci, doamne Legouvé, cuprinsă
turile destul de prieteneşti între dl că reprezentanţii ceior două tabere de mânie, veni şi deschizând uşa
"Şt. C. Pop, vice preşedintele parti­ nu s’au înfăţişat poporului să-i arate cu violenţă îl chemă cu un glas
dului naţional, şi dl Al. Constanti- ce sunt în stare să facă pentru fe­ atât dé supărat, încât poetul, pier-
nescu, ministrul agriculfurei, care ricirea ţării, dar îndârjirea a mers zându şi răbdarea strigă: — „Femeie,
primeşte foarte adesea, la masa sa atât de departe, încât atacurile re­ nu tnă face să-mi ies din sărite“!
îmbelşugată, pe fostul ministru al* ciproce nu se mai dădeau decât Era aproape un vers şi acesta,
Ardealului. Dl N. Iorga, la rândul asupra cauciucurilor de automobil, dar venea într’un contrast atât de
său cunoaşte bine drumul spre asupra capetelor oamenilor de în­ comic cu versul dinainte, încât când
casa dlui Ion I. Brăiianu. După credere, şi, fireşte, în ultimă instanţă, voi să înceapă iar: — „Cum să’
cum şi dl dr. Lupu atacat cu atâta asupra urnelor. O concurenţă tristă descriu eu fericirea soţului care“..„
furie de gazetele liberale, .e foarte ■ s’a angajat între adversari, în jurul amicul isbucni într’un râs atât de pu- ;
;
bun prieten al dlui I. G Duca... localurilor de vot, punându-se în-- ternie, încât Legouvé trebui să râdă
Bănuim că mulţi dintre condu­ treb.area : cine e mai capabil de şi el.
cătorii diferitelor partide se vor în­ mai multă şiretenie strategică, pentru Şi lectura nu mai avu loc.
tâlni, zilele acestea, fără să se a păcăli pe celălalt? cine şterpe­ * * .
ameninţe cu pumnii şi fără să leşte cu mai multă îndemânare un
scrâşnească din dinţi. I-am dori proces verbal? cine ţine mai bine Prefăcătorie actoricească. —
chiar, pe câţiva dintre ei, înşiraţi la păruială ? Unul din . cei mai talentaţi actori
subt ramurile verzi ale aceluiaş pom Nu e de mirare, dacă într’un ase­ ai Rusiei a fost Narikov Duntreschi,
care a trăit delà 1736 până la 1821."
de Crăciun, uitând că se vrăjmăşesc. menea şampionat îgvingător iese
Lepădându-se de duhul certăreţ spre guvernul. Orice s ar spune, are mai El era actorul favorit al împărătesei
liniştea proprie le-ar putea veni în multe mijloace la îndemână...; Dar Ecaterina a II-a. Aceasta l-a trimis
minte gândul să se lepede şi pentru care e rezultatuf războiului acesta? în 1765 în Franţa şi Anglia ca să
{
folosul patriei. r Ne-a arătat alegerea delà Dej, de .studieze cu Lecain’ şi Gărrik,-cei:
:
Se înţelege, sunt şi apropieri pe pe urma căruia un bătrân protopop, doi mari artişti, din vremea şceea.
cari nu le credem posibile. Astfel, preşedintele biroului 'electoral, zace Cu. amândoi/ Duntreschi legă o
strânsă, prietenie.
nu prea vedem pe dl Â. C. Cuza astăzi în spital, crunt bătut în fier^
mergând la biserică,_ de Crăciun, la binţeala luptei. Bătrânul protopop Odată, artistul rus, însoţ t de*
braţ cu dl Aristide Blank... se zice, a dat dovadă de părtenie de Lecain, făcu o vizită Iui Garrick,
care, voind să-i dea o probă despre
faţă de- unii, şi a fost pedepsit de
* puterea mimicei sale, îi arătă cum
ceilalţi. Greşeala a fost, poate, a sa; se poate râde cu o jumătate a feţii,
Războiul electoral. In America dar nu vi se pare regretabilă în timp ce cealaltă jumătate plânge.
alegerile se fac cu afişe. In Anglia aceaastă trivializare a încâerărilor In faţa acestei dovezi de artă teatrală,
cu discursuri. De curând, cu prile­ politice care., aruncă în urăta învăl­ deodată Duntreschi îngălbeni, începu
jul luptei pentru prezidenţia Statelor măşeală şi feţe bisericeşti* . să tremure şi căzu, caşi fără viaţă,
Unite, toate casele cu douăzeci de Lăsaţi ne măcar atât, domnilor ne un scaun. Lecain şi Garrick să-,
etaje purtau pe acoperişurile lor fruntaşi politici ! Puneţi să vă pre­ riră speriaţi ca să dea ajutor ami­
enorme reclame luminoase, pledând zideze alegerile, măcelarii, vizitiii cului lor pe care-1 credeau lovit de
pentru fiecare dintre cei trei candi­ sau luptătorii delà circ. - Scutiţi pe un acces subit, când deodată Dun-
daţi în cele mai ingenioase fraze^ slujitorii-;Domnului părinţilor noştri tresefii- sări în sus şi începu să
din lume. Iar dl Mac Donald şeful de necurata corvoadă ! - - râdă cu poftă. .
1
partidului laburist din Marea Bri- El nu făcuse altceva deçât să
tanie, a ţinut în campania sa elec­ 1 răspundă la proba de prefăcătorie
torală peste trei sute de cuvântări DIFERITE : actoricească -a lui Garrick, cu alta
către cetăţeni. Zece pe zi... la fel. .1 • . - ... .;
Alegerea de deputat *dela Dej O lectură zădărnicită.—Poetul ' " -'■* ;• i
ne-a arătat, deunăzi, în miniatură, francez Legouvé, fost profesor la
cum se face aceeaş campanie elec­ Sorbonă, unde ţinea cursuri asupra
torală în România mare. Noi, cari literaturii latine, a scris odată un
nu suntem, în politică, decât obiec­ poem în multe cânturi pentru slă­
tivi privitori ai întâmplărilor, vesele virea sexului femeiesc, întitulată:
sau triste, putem să privim fără „Meritul femeilor“. înainte de a da
patimă şi pe o parte şi pe cealaltă la tipar aceasta operă se gândi să
a lucrurilor. Nu vom repeta aici citească unui prietin al său măcar
numele candidaţilor caris’au războit. cântul întâi. .
Oamenii, dealtfel, nici nu mai pot Abia începu să citească şi ajunse
fi răspunzători, când ajung numai la versul care începea: „Cum să
simple rotiţe în angrenajul siste­ descriu fericirea soţului care...“,
mului. Nici chiar despre partidele, când nevastă-sa îl cheamă de afară.