Page 5 - 1924-23-24
P. 5

25-Xll. 1924——------------■———......................... C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A   *----- ---------------------------- p . 297
                                                                                         ag
                                                                                                       i




























        Iată şi Angora, noaa capitală a Turciei, pe care junii turci au schimbat-o cu Constantinopolul. Angora este un sat mare în
          mijlocul ţârii, la loc foarte bine apărat şi pentru acest titlu a fost aleasă capitală. Ea acum se ridică, acum răsare aşa
                           zicând şi vor trece ani şi ani până va avea confortul unui oraş modern.

  mediabil. Soarta oamenilor mai pă­   La  sfârşitul  lui  Octombre,  purtaţi   ninţa  să  se  prefacă  într'un  mor­
  stra  o  licărire  de  încredere.  Cine  mereu  de  curent,  Danezii  ajunseră   mânt.“  Naufragiaţii  începuseră  să
  ştie? Poate  că mântuirea  era în altă   aproape  de  punctul  Angmagsalik,  desnădăjduiascâ,  tocmai  când  o  sa-
  parte...  Iată  pe  cei  21  oameni,  sin­  unde  trăieşte  pe  uscat,  singurul  trib  rffe  de  eschimoşi  apăru  pe  coastă,
  guri  pe  imensa  banchiză  călătoare,   de  eschimoşi  de  pe  tot  ţărmul  în  faţa  lor.  Câteva  împuşcături  re­
  lipsiţi  de  vasul  în  care  îşi  puseseră   Greonlandei.  Şapte  sute  de  indigeni   petate  atraseră  atenţia  eschimoşilor,
  toată  speranţa  de  a  fi  salvaţi.  In   de  aceştia  se  găsesc  acolo,  în  jurul  cari,  nu  peste  mult,  sosiră  la  bivu­
  mijlocul  acestor  întâmplări  tragice,   unei mici colonii intemeiate de Dane­  acul echipajului danez.
  Danezii îşi păstrară tot sângele rece  marca  pentru  a  le  veni  în  ajutor.   Danezii  rămaseră  o  lună  întreagă
  (era  şi  greu  să  nu  şi-l  păstreze,  în   Dala  21  August,  data  la  care  vapo­  printre  eschimoşi,  aşteptând  ca  să
  apropierea  Polului),  dând  dovadă  rul  lor  fusese  prins  de  gheţari,   poată  merge  cu  sania  de-alungul
  totodată de o admirabilă ingenuozi-  echipajul danez străbătuse cam 1300   ţârmurului  Groenlandei,  apoi,  pela
  tate.  Reuşind  să  salveze  merinde  ch  lometri!  Acum,  pământul  era  a-   mijlocul  lui  Decembiie,  se  stabiliră
  din  belşug  erau  apăraţi  împotriva  proape,  la  treizeci  de  chilometri   pentru  iarnă  la  Angmagsalik,  de
  foamei;  rămânea  numai  chestiunea  spre apus, Aşa dar, la 30 Octombre,   unde  au  fost  aduşi  în  patria  lor,
  adăpostului.  O  deslegară  şi  pe  a-  mica  trupă  se  îndreaptă  spre  ţărm   astăvară,  pe  vaporul  norvegian  A-
  ceasta  ridicând  deasupra  gheţarului   de-alungul  banchizei.  Sloiurile  erau   pusul, fosta  corabie a  celebrului ex­
  plutitor  o  colibă  încăpătoare,  cu  în plină fierbere; de douăzeci de ori,   plorator al Polului Sud, Shackleton.
  ajutorul  sfărămăturilor  propriei  lor  bravii  marinari  nu  scăpară  decât
  corăbii.  O  adevărată casă,  cu lămpi  prin  minune.  Şase  zile  de-arândul   In  vreme  ce  expediţia  daneză  în­
  atârnate  de  tavan,  cu  o  masă  în   purtară  un  răsboi  fără  cruţare  îm­  deplinea  această  emoţionantă  călă­
  mijlocul odăii, cu tablouri pe pereţi...  potriva  elementelor.  Insfârşit,  după   torie,  o  altă  dramă,  aceasta  având
  Tot  ceeace  confortul  modern  e  în   o  sforţare  supremă,  avură  satisfacţia   un  sfârşit  tragic,  se  petrecea  pe  a-
  stare  să  ofere  unei  banchize  care   de  a  atinge  bucata  de  pământ  cea   ceeaş coastă a Groenlandei. In vreme
  coboară  singură,  pe  întinsul  mării,   mai  înaintată  a  acestei  părţi  din   ce  leddy  se  găsea  prins  între  slo­
  fără ţintă şi fără busolă!         ţărmul Groenlandei. Ce bucurie sim­  iurile  de  gheaţă,  un  alt  vapor  mic
    Echipajul  de  pe  Teddy  nu  se  ţiră,  sărmanii,  păşind  din  nou  pe   norvegian,  venit  de-asemenea  să
  bucură mulă vreme de această feri­  pământ,  după  ce  trăiseră  două  luni   vâneze  animale  cu  blănuri  scumpe,
  cire a căminului lor improvizat, unde  şi jumătate de-asupra sloiurilor trădă­  părăsea  fiordul  Francisc-losif  unde
  se  simţeau  atât  de  bine.  (Dupăcum  toare,  gata  la  orice  pas  să-i  rosto­  iernase  pentru  a  se  reîntoarce  în
  arată  şi  ilustraţia  noastră)  Intr’o  golească în adâncurile Oceanului!  portul  său  de  origine.  Dela  15  Au­
  noapte,  o  groasnică-  părăitură  îi   Dar  suferinţele  danezilor  nu  se   gust 1923 nu se mai ştie nimic des­
  deşteptă  din  somn.  Ridicată  în  sus  sfârşiră  aci.  Cea  din  urmă  pânză   pre  soarta  lui.  După  toate  probabi­
  de valuri, banchiza pe care se găsea  de  ghiaţâ  care-i  desparte  de  con­  lităţile,  a  fost  înghiţit  de  valuri  în
  coliba  fu  sfărâmată  fără  veste  în  tinent  nu-i  poate  ţine.  lată-i,  prin   lupta sa împotriva gheţarilor...
  şapte  opt  bucăţi.  O  spărtură  largă   urmare,  blocaţi  din  nou,  neavând   Gândiţi-vă, deci, frumoase doamne,
  se  deschisese  chiar  'naintea  uşii  şi  drept  adăpost  decât  o  scobitură  în   la  preţul  cu  care  se  aduc,  din  ţara
  ameninţa să înghită refugiul neferi­  stâncă,  suferind  cumplit  de  foarne.   zăpezilor  veşnice,  elegantele  noastre
  ciţilor  naufragiaţi.  De  aceea,  cum  Mântuirea  lor  părea  că  se  depăr­  blanuri,  cu  care  străluciţi  subt  lu­
  se  făcu  ziuă,  aceştia  îşi  dărâmară  tează  cu  cât  pământul  se  arăta  mai   minile  becurilor  electrice.  Sau,  nu
  adăpostul  pentru  a-1  mutâ  în  altă   aproape.  „Grota  în  care  ne  adăpos­  vă  mai  gândiţi...  Le-aţi  purta,  cu
  parte.                             tisem,  scrie  d.  Kai  R.  Dahl  ame­  mai puţină graţie surâzătoare!
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10