Page 5 - 1924-23-24

25-Xll. 1924——------------■———......................... C O S I N Z E A N A *----- ---------------------------- p . 297
ag
i

Iată şi Angora, noaa capitală a Turciei, pe care junii turci au schimbat-o cu Constantinopolul. Angora este un sat mare în
mijlocul ţârii, la loc foarte bine apărat şi pentru acest titlu a fost aleasă capitală. Ea acum se ridică, acum răsare aşa
zicând şi vor trece ani şi ani până va avea confortul unui oraş modern.

mediabil. Soarta oamenilor mai pă­ La sfârşitul lui Octombre, purtaţi ninţa să se prefacă într'un mor­
stra o licărire de încredere. Cine mereu de curent, Danezii ajunseră mânt.“ Naufragiaţii începuseră să
ştie? Poate că mântuirea era în altă aproape de punctul Angmagsalik, desnădăjduiascâ, tocmai când o sa-
parte... Iată pe cei 21 oameni, sin­ unde trăieşte pe uscat, singurul trib rffe de eschimoşi apăru pe coastă,
guri pe imensa banchiză călătoare, de eschimoşi de pe tot ţărmul în faţa lor. Câteva împuşcături re­
lipsiţi de vasul în care îşi puseseră Greonlandei. Şapte sute de indigeni petate atraseră atenţia eschimoşilor,
toată speranţa de a fi salvaţi. In de aceştia se găsesc acolo, în jurul cari, nu peste mult, sosiră la bivu­
mijlocul acestor întâmplări tragice, unei mici colonii intemeiate de Dane­ acul echipajului danez.
Danezii îşi păstrară tot sângele rece marca pentru a le veni în ajutor. Danezii rămaseră o lună întreagă
(era şi greu să nu şi-l păstreze, în Dala 21 August, data la care vapo­ printre eschimoşi, aşteptând ca să
apropierea Polului), dând dovadă rul lor fusese prins de gheţari, poată merge cu sania de-alungul
totodată de o admirabilă ingenuozi- echipajul danez străbătuse cam 1300 ţârmurului Groenlandei, apoi, pela
tate. Reuşind să salveze merinde ch lometri! Acum, pământul era a- mijlocul lui Decembiie, se stabiliră
din belşug erau apăraţi împotriva proape, la treizeci de chilometri pentru iarnă la Angmagsalik, de
foamei; rămânea numai chestiunea spre apus, Aşa dar, la 30 Octombre, unde au fost aduşi în patria lor,
adăpostului. O deslegară şi pe a- mica trupă se îndreaptă spre ţărm astăvară, pe vaporul norvegian A-
ceasta ridicând deasupra gheţarului de-alungul banchizei. Sloiurile erau pusul, fosta corabie a celebrului ex­
plutitor o colibă încăpătoare, cu în plină fierbere; de douăzeci de ori, plorator al Polului Sud, Shackleton.
ajutorul sfărămăturilor propriei lor bravii marinari nu scăpară decât
corăbii. O adevărată casă, cu lămpi prin minune. Şase zile de-arândul In vreme ce expediţia daneză în­
atârnate de tavan, cu o masă în purtară un răsboi fără cruţare îm­ deplinea această emoţionantă călă­
mijlocul odăii, cu tablouri pe pereţi... potriva elementelor. Insfârşit, după torie, o altă dramă, aceasta având
Tot ceeace confortul modern e în o sforţare supremă, avură satisfacţia un sfârşit tragic, se petrecea pe a-
stare să ofere unei banchize care de a atinge bucata de pământ cea ceeaş coastă a Groenlandei. In vreme
coboară singură, pe întinsul mării, mai înaintată a acestei părţi din ce leddy se găsea prins între slo­
fără ţintă şi fără busolă! ţărmul Groenlandei. Ce bucurie sim­ iurile de gheaţă, un alt vapor mic
Echipajul de pe Teddy nu se ţiră, sărmanii, păşind din nou pe norvegian, venit de-asemenea să
bucură mulă vreme de această feri­ pământ, după ce trăiseră două luni vâneze animale cu blănuri scumpe,
cire a căminului lor improvizat, unde şi jumătate de-asupra sloiurilor trădă­ părăsea fiordul Francisc-losif unde
se simţeau atât de bine. (Dupăcum toare, gata la orice pas să-i rosto­ iernase pentru a se reîntoarce în
arată şi ilustraţia noastră) Intr’o golească în adâncurile Oceanului! portul său de origine. Dela 15 Au­
noapte, o groasnică- părăitură îi Dar suferinţele danezilor nu se gust 1923 nu se mai ştie nimic des­
deşteptă din somn. Ridicată în sus sfârşiră aci. Cea din urmă pânză pre soarta lui. După toate probabi­
de valuri, banchiza pe care se găsea de ghiaţâ care-i desparte de con­ lităţile, a fost înghiţit de valuri în
coliba fu sfărâmată fără veste în tinent nu-i poate ţine. lată-i, prin lupta sa împotriva gheţarilor...
şapte opt bucăţi. O spărtură largă urmare, blocaţi din nou, neavând Gândiţi-vă, deci, frumoase doamne,
se deschisese chiar 'naintea uşii şi drept adăpost decât o scobitură în la preţul cu care se aduc, din ţara
ameninţa să înghită refugiul neferi­ stâncă, suferind cumplit de foarne. zăpezilor veşnice, elegantele noastre
ciţilor naufragiaţi. De aceea, cum Mântuirea lor părea că se depăr­ blanuri, cu care străluciţi subt lu­
se făcu ziuă, aceştia îşi dărâmară tează cu cât pământul se arăta mai minile becurilor electrice. Sau, nu
adăpostul pentru a-1 mutâ în altă aproape. „Grota în care ne adăpos­ vă mai gândiţi... Le-aţi purta, cu
parte. tisem, scrie d. Kai R. Dahl ame­ mai puţină graţie surâzătoare!