Page 11 - 1925-01
P. 11
15^-1. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 11
Familia mea are o. veche obârşie I arie Otavă zise, înfricoşat : Tel se vor sfârşi, voi .găsi şi alt
moldovenească, dar, din pricina — Vrei să te omori ? mijloc de a mă .-meide,; maf puţin
persecuţiilor politice, averea noastră — Chiar aici răspunse cellalt. costisitor...- - : ,•' , :
v
a scăzut mereu. Părinţ i mei voiau Să nu-ţi fie frică... N’o să greşesc...' ■ Vorbi, luă banii şi plecă, în vre-
şă mă facă militar, deşi eu mă sim Revolverul acesta e o. jucări de o . me ce maestru Harţe, care mai tre
ţeam atras spre literatură. Mi se precizie minunată... un Browning mura încă, dădea :ordin servitorului
părţa că un Demetru Demetrescu de opt milimetri... Pulbere fără fum... să nu mai primească niciodată pe
putea să câştige tot ‘atâta glorie Ultima perfecţiune a tehnicei... L’am domnul cu geantă. " / **
caşi Mihail Eminescu, Grigore Alexan- plătit cu cincisute de. lei... acum Jumătate de oră mai târziu, d-l
drescu, Duiliu Zamfirescu sau maior doi ani, pe vremea când se mai Demetru Demetres.u întră, pe strada
Gh. Brăiescu. . Tatăl meu era de găseau în buzunarul meu atâţia bani Carol, în prăvălia unui armurier.
altă părere. Mă împotrivii lui, fugii deodată... Dar eo cheltuială pe care — Domnule. Vergea, zise patro
din şcoala militară, de unde nu n’o regret... nului prăvăliei, o să fii mulţumit.
m’am mai întors acasă. Familia mea Zise şi-şi îndreptă ţeava spre Azi dimineaţă am mai vândut trei.
făcu jurământ să nu mă m^i pri frunte. — Bravo, exclamă d-l - Vergea,
mească în, sânul ei. Acest*sân îl - — Stai! Strigă Otavă. când mă gândesc, ;.că cu talentul
cunosc, îşi va ţine jurământul... iată Ascultând pe d. Demetru Deme^ pe care-1 ai te mulţumeaLcu slujba
doi ani de când rătăcesc prin Bu trescu lăudând cu atâta sânge rece de figurant la Teatrul Naţional,
cureşti, încercând în zadar să-mi calităţile armei ucigătcarş cu care unde abia luai patruzeci de lerţie
găsesc o ocupaţie statornică. Am voia să-şi curme zilele, o ideie seară! La mine, n’ai ce zice, câftîgfr
făcut versuri, pe care nici o revistă neaşteptată îi fulgeră prin minte, ceva. mai bine... . ,
:
n’a vrut să le publice, am prezen găsise poate mijlocul de a evita . Intr’adevăr, răspunse cir mo-.
tat piese de teatru, pe cari niciun drama care trebuia, să se desfâşure destie d-l Demetru Defnetrescu,’
director n’a primit să le joace, am înaintea ochilor Iu '. Autorilor dr$r sunt pe cale să mi câştig în branşă
1
;
scris articole, pe cari nici o gazetă matici nu Ie place n’ciodată să fie dumitale o frumoasă reputaţie de
nu le-a găsit demne de a vedea spectotorii altora. sinucigaş cu luna,:. > v
lumina tiparului. Încetul cu încetul, — Nu te supăra, începu el, dar
banii pe cari i-aveam s’au isprăvit. aş dori să-ţi fac o ultimă propu
Sunt un învins. De două zile n’am nere.. Nu vrei să primeşti bani dela Rugăm cu toată stăruinţă
mâncat decât un corn cu sare... Ce mine? Foarte bine... Te admir. Dar
să fac, iubite maestre, ce să fac? nimeni nu te poate opri să vinzi pe simpaticii noştri cetitori
Maestrul duse mâna, generos, spre ceeace-ţi aparţine. Revolverul a- ca să binevoiască a-şi re-
portofel. cesta îmi place... Demult ^vearn înoi cu cea mai mare grabă
D. Demetru Demetrescu văzu acest de gând să-mi cumpăr unul... Vrei
gest. să mi-I vinzi? Iţi dau pe eC preţul abonamentele pe anul 1925.
— Ah ! strigă el cu un glas în cu care l-ai cumpărat... Nu uitaţi că: bis dat, qui
cărcat de durere. Vrei să-mi întinzi — Fie! răspunse sinucigaşul în
o hârtie de douăzeci de lei, nu-i perspectivă. Primesc... La urma ur cito dat! 1 i • u
aşa? Ca să te scapi de mine... melor, după ce aceşti cincisute de
*— Domnule, încearcă să se scuze . - -Vi
Ilariu Otavă, n’am avut de gând să Spectacole de sărbători
te jicnesc !... .• >
Dar, fără să-l mai asculte, d. De
metru Demetrescu se ridică deodată
în picioare şi începu să se plimbe
cu paşi mari prin odaie, bătândă-se
cu pumnii de piept şi ţipând în gura
mare :
— Două zeci de lei... mie... mie...
unui Demetru Demetrescu ! întocmai
ca unui cerşitor! Iată cum e primit
un om de lume, un confrate nefe
ricit ! Tu vii să ceri un sfat, un
sprijin ; ţi se asvârlă douăzeci de
lei, de pomană... Nu! Nu! Ajunge
atâta uimire! Destul cu această
înjos re !
Şi scoase un revolver din^buzunar.
llarie Otavă avu un moment de
groază. Cine era acest om primej
dios? Un asasin? Un asasin? Un
nebun?
Dar d. Demetru Demetrescu, caşi
cum i-ar fi ghicit gândul, spuse;
— Linişte-te, iubite maestre,, eu
nu sunt un criminal. Un singur om Ea. — Ce fel de dramă modernă e asta? Intre actul. întâi şi val doilea« ;
va muri aci; eu... trec şase luni, şi eroina piesei are aceeaş servitoare!
