Page 12 - 1925-01
P. 12

Ptf. 12                               -   C  O  S  l N  Z  Ë  A  N  A                         15—1. 1925

                                                                                        REVISTELE VECHI...


                                                                                          Când  într’o  bibliotecă  liniştită
                                                                                        din  rafturile  prăfuite  de  cărţi  re-
                                                                                        chiemi  la  o  tăcută  convorbire  slova
                                                                                        vechilor  colecţii  de  reviste,  răsfoind
                                                                                        paginile  atinse  de  dintele  vremii,
                                                                                        prin  suflet  îţi  trece  o  undă  de
                                                                                        pioasă  înţelegere  a  trecutului.  De
                                                                                        după  masca  literelor  rotunde  îţi
                                                                                        vorbeşte  deschis  când  aprins  şi
                                                                                        răscolit,  când  potolit  şi  înţelept  ca
                            t VASILE E. MOLDOVAN                                        o  poveste  bătrânească,  un  suflet
                                                                                         senin,  sufletul  trecutului.  Şi  ascul­
                                                                                         tând  glasul  lui  venit  par’că  din  alte
                   La  vârstă  de  abia  44  de  ani,  dacă  nu  ne  înşelăm,  la  Orăştle,  căci   lumi  gânduri  răscolite  te  frământă
                moare,  la  Turda,  un  publicist  de  nu mai aflu acest volum în biblioteca   căci  simţi  că  sufletul  care  e  risipit
                mare  valoare,  un  scriitor,  care  dacă  mea,  cu  care  detectivii  îşi  făceau  în  acel  scris  e  cel  adevărat,  e  cel
                ar  ti  stăruit  in  aceasta  îndeletnicire  foc  în  Septemvrie—Noemvrie  1916,  viu.  In  dosul  slovei  îngălbenite
                ingrată,  ar  fi  rămas  printre  cei   după  intrarea  României  în  războiu,   simţi o credinţă. Versul poetului:
                dintâi.                             pe  vremea  internării  la  Oradea     „Voi  credeaţi  în  scrisul  vostru,
                   Cele  dintâi  încercări  literare  —  Mare—Beiuş.                     noi  nu  credem  în  nimic“  îl  simţi
                iscălind  V.  E  M.  sau  Sirius  —  le-a   Procesul  de  presă  a  luat,  de  data  mai puternic ca oricând.
                 publicat  în  „Familia*  din  Oradea   asta,  proporţii  mai  mari;  acuzatul   Nu  suntem  dintre  acei  pe  cari
                Mare  şi  „Tribuna“  din  Sibiu,  când  întrevăzând  maximul  pedepsei,  a   numai  trecutul  îi  încântă  şi  ne  bu­
                 era  încă  pe  băncile  liceului,  atră­  rupt  vorbirea  de  apărare,  renunţând   curăm  mult  că  adevăratul  scris
                gând  atenţia  lumei  bune  literare  să se mai apere.                   românesc  curge  tot  în  matca  înain­
                 cu  încercarea  de  roman  „Meteor“,   A  luat  apoi  drumul  Americei,  taşilor,  dar  scrisul  născut  în  urma
                şi  versuri  din  ce  în  ce  mai  reuşite.   unde  a  redactat,  ani  de  zile,  ziarul   c.lne  ştie  căror  curente  literare  de­
                 La  universitatea!  din}  Budapesta,  a-   „Românul“  şi  calendarele  acestui   parte  de  sufletul  nostru  ne  supără.
                 lături  de  tovarăşii  lui  dela  „Petru   ziar,  desvoltând  o  intensă  propa­  Şi de-aceea colecţiile revistelor vechi
                Maior“, colaborează la „Luceafărul“,  gandă  politică-culturală  printre  ro­  pe lângă puţinele reviste actuale, ne
                 fiind  unul  din  întemeietorii  acestei   mânii expatriaţi.            aduc  o  adevărată  mulţumire  sufle­
                 reviste.                              După  dispariţia  „Orizontului“,  şi  tească.  Cu  câtă  bucurie  pescueşti
                   Poezia  „Roata^dela  Bălgrad*,  îl   chiar  în  decursul  apariţiei  Iul,  a   din „Convorbirile literare“ articolele
                 încurcă  într'un  proces  de  presă  şi-l  fost un colaborator preţuit al ziarelor  lui  Maiorescu,  versurile  fragede  şi
                 trimite, pentru un interval, în temniţa  noastre  din  Ardeal,  şi,  mai  apoi,  al   clare ale  lui Alexandri  şi Eminescu,
                 de stat dela Seghedin.              celor  din  România,  candidând  într’o   sau  urmăreşti  firul  roşu  al  ideii
                   Inapoindu-se din celula lui solitară  vreme ca deputat.               naţionale  din  „Sămănătorul“  şi  în­
                 publică  povestirea  „Duşmănie“,  cu   Întrebuinţează,  dela  o  vreme,  torci  paginile  pline  de-un  crez
                 reminiscenţe  din  viaţa  haiducească  pseudonimul  V.  Drumaru  în  arti­  întru  viitor  ale  „Luceafărului“  din
                 a  Ardealului,  şi  câştigă  un  premiu   colele  sale  de  ziar,  scrise  cu  mult   Ardeal I
                 cu  piesa  „Pintea-Viteazul“.  Apoi   avânt şi căldură.
                 întemeiază  revista  „Orizontul“  la   Literatură nu mai scrie.
                 Clui,  în  care  talentul  lui  de  pole­  Dacă  îl  întreba  vre-un  prieten,   In  toamna  asta,  în  răgazurile
                 mist  ager  şi  aptitudinile  lui  de   pentru  ce  nu  mai  scrie,  ridica  din   lăsate  de  alte  îndeletniciri  am  avut
                 satiric  temut  se  eviderţiază  din  ce  umeri  şi  întreba  sceptic:  „Pen­  bucuria  să  răsfoesc  din  timp  în
                 în  ce  mai  precis.  Articolul  „Pax*   tru ce să mai scriu?“          timp  într’o  sală  liniştită  de  redacţie,
                 atrage din nou asupra- i atenţia pro­               *                   colecţi  le  anilor  1911—1915  ale
                 curorilor.                                         * *                  „Cosinzenii“.  Şi  gândurile  dela  în­
                   Ministrul  ungar  de  pt  atunci,   Talent  incontestabil,  Vasile  Mol-  ceputul  acestei  însemnări  paginile
                 Lukâcs,  ridicase,  la  Presaca,  lângă   dovan  lasă  în  urmă  trei  volume   ei  simţite  mi  le-au  deşteptat.  Sunt
                 Zlatnai, un monument cu această in­  literare,  cunoscute  aproape  numai  numai  10  ani  de  atunci  şi  totuş  cât
                 scripţie  în  amintirea  ungurilor  mă­  de  generiţia  cu  care  a  muncit  a-  sau  schimbat  vremurile  şi  sufletele
                 celăriţi  de  lâncerii  lui  lancu,  drept   lături.  O  nouă  ediţie,  selectă,  ar  aşişderea.  Idealuri  în  slujba  cărora
                 răspuns  la  tradarea  lui  Hatvany  şi   constitui  o  lectură  foarte  interesanta,   era  toată  suflarea  românească  şi-au
                 la  grozăviile  săvârşite  de  honvezii   şi  în  zilele  noastre  de  literatură   aflat  întruparea;  valori  recunoscute
                 lui,  la  Abrud.  Pe  aceasta  temă,  el   decadentă.                   s’au  uitat,  ridicându-se  altele  în
                 scrie  un  strălucit  articol,  de  o  su­  Firea  lui  de  artist  răsvrătit  i-a   locul.  lor.  Mulţi  dintre  scriitorii  a-
                 perioară ironie, ev’denţiând greşelile   rânduit  o  viaţă  de  sbucium  şi  o   celor  vremuri  punându-şi  şi  sufle­
                 unui sistem de guvernare miop.      moarte timpurie.                    tul;  şi  trupul  în  slujba  aceiuiaş
                   *De  o  superbă  ironie  e  şi  nuvela   Dormi în pace, prietene Vasile 1   idéal,  nu  mai  sunt.  Dar  sufletul  lor
                 „Om  şi  Câine“,  apărută  tot  în  co­                   AL. CIUR A    trăeşte  risipit  pe  paginile  curat  ti­
                 loanele „Orizontului*.                                                  părite.  Sub  câteva  poezii  am  aflat
                                                       P.  S.  In  numărul  proxim  vom  publica
                   Cele  mai  de  valoare  lucrări  lite-   bucata  „Om  şi  câne ,  pentru  ca  cetitorii   numele  lui  M.  Săulescu  poetul
                                                                      t
                 rare  ale  Iul,  proză  şi  versuri,  au   noştri!  să  vadă  felul  de-a  scrie  al  răpo­  „Săptămânei  luminate“,  şi-al  ini­
                 apărut ţn volumul „Raze de }unâ“,   satului V. E. Moldovan.             mosului voluntar Cassian R. Mun-
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16