Page 12 - 1925-01

Ptf. 12 - C O S l N Z Ë A N A 15—1. 1925

REVISTELE VECHI...

Când într’o bibliotecă liniştită
din rafturile prăfuite de cărţi re-
chiemi la o tăcută convorbire slova
vechilor colecţii de reviste, răsfoind
paginile atinse de dintele vremii,
prin suflet îţi trece o undă de
pioasă înţelegere a trecutului. De
după masca literelor rotunde îţi
vorbeşte deschis când aprins şi
răscolit, când potolit şi înţelept ca
t VASILE E. MOLDOVAN o poveste bătrânească, un suflet
senin, sufletul trecutului. Şi ascul­
tând glasul lui venit par’că din alte
La vârstă de abia 44 de ani, dacă nu ne înşelăm, la Orăştle, căci lumi gânduri răscolite te frământă
moare, la Turda, un publicist de nu mai aflu acest volum în biblioteca căci simţi că sufletul care e risipit
mare valoare, un scriitor, care dacă mea, cu care detectivii îşi făceau în acel scris e cel adevărat, e cel
ar ti stăruit in aceasta îndeletnicire foc în Septemvrie—Noemvrie 1916, viu. In dosul slovei îngălbenite
ingrată, ar fi rămas printre cei după intrarea României în războiu, simţi o credinţă. Versul poetului:
dintâi. pe vremea internării la Oradea „Voi credeaţi în scrisul vostru,
Cele dintâi încercări literare — Mare—Beiuş. noi nu credem în nimic“ îl simţi
iscălind V. E M. sau Sirius — le-a Procesul de presă a luat, de data mai puternic ca oricând.
publicat în „Familia* din Oradea asta, proporţii mai mari; acuzatul Nu suntem dintre acei pe cari
Mare şi „Tribuna“ din Sibiu, când întrevăzând maximul pedepsei, a numai trecutul îi încântă şi ne bu­
era încă pe băncile liceului, atră­ rupt vorbirea de apărare, renunţând curăm mult că adevăratul scris
gând atenţia lumei bune literare să se mai apere. românesc curge tot în matca înain­
cu încercarea de roman „Meteor“, A luat apoi drumul Americei, taşilor, dar scrisul născut în urma
şi versuri din ce în ce mai reuşite. unde a redactat, ani de zile, ziarul c.lne ştie căror curente literare de­
La universitatea! din} Budapesta, a- „Românul“ şi calendarele acestui parte de sufletul nostru ne supără.
lături de tovarăşii lui dela „Petru ziar, desvoltând o intensă propa­ Şi de-aceea colecţiile revistelor vechi
Maior“, colaborează la „Luceafărul“, gandă politică-culturală printre ro­ pe lângă puţinele reviste actuale, ne
fiind unul din întemeietorii acestei mânii expatriaţi. aduc o adevărată mulţumire sufle­
reviste. După dispariţia „Orizontului“, şi tească. Cu câtă bucurie pescueşti
Poezia „Roata^dela Bălgrad*, îl chiar în decursul apariţiei Iul, a din „Convorbirile literare“ articolele
încurcă într'un proces de presă şi-l fost un colaborator preţuit al ziarelor lui Maiorescu, versurile fragede şi
trimite, pentru un interval, în temniţa noastre din Ardeal, şi, mai apoi, al clare ale lui Alexandri şi Eminescu,
de stat dela Seghedin. celor din România, candidând într’o sau urmăreşti firul roşu al ideii
Inapoindu-se din celula lui solitară vreme ca deputat. naţionale din „Sămănătorul“ şi în­
publică povestirea „Duşmănie“, cu Întrebuinţează, dela o vreme, torci paginile pline de-un crez
reminiscenţe din viaţa haiducească pseudonimul V. Drumaru în arti­ întru viitor ale „Luceafărului“ din
a Ardealului, şi câştigă un premiu colele sale de ziar, scrise cu mult Ardeal I
cu piesa „Pintea-Viteazul“. Apoi avânt şi căldură.
întemeiază revista „Orizontul“ la Literatură nu mai scrie.
Clui, în care talentul lui de pole­ Dacă îl întreba vre-un prieten, In toamna asta, în răgazurile
mist ager şi aptitudinile lui de pentru ce nu mai scrie, ridica din lăsate de alte îndeletniciri am avut
satiric temut se eviderţiază din ce umeri şi întreba sceptic: „Pen­ bucuria să răsfoesc din timp în
în ce mai precis. Articolul „Pax* tru ce să mai scriu?“ timp într’o sală liniştită de redacţie,
atrage din nou asupra- i atenţia pro­ * colecţi le anilor 1911—1915 ale
curorilor. * * „Cosinzenii“. Şi gândurile dela în­
Ministrul ungar de pt atunci, Talent incontestabil, Vasile Mol- ceputul acestei însemnări paginile
Lukâcs, ridicase, la Presaca, lângă dovan lasă în urmă trei volume ei simţite mi le-au deşteptat. Sunt
Zlatnai, un monument cu această in­ literare, cunoscute aproape numai numai 10 ani de atunci şi totuş cât
scripţie în amintirea ungurilor mă­ de generiţia cu care a muncit a- sau schimbat vremurile şi sufletele
celăriţi de lâncerii lui lancu, drept lături. O nouă ediţie, selectă, ar aşişderea. Idealuri în slujba cărora
răspuns la tradarea lui Hatvany şi constitui o lectură foarte interesanta, era toată suflarea românească şi-au
la grozăviile săvârşite de honvezii şi în zilele noastre de literatură aflat întruparea; valori recunoscute
lui, la Abrud. Pe aceasta temă, el decadentă. s’au uitat, ridicându-se altele în
scrie un strălucit articol, de o su­ Firea lui de artist răsvrătit i-a locul. lor. Mulţi dintre scriitorii a-
perioară ironie, ev’denţiând greşelile rânduit o viaţă de sbucium şi o celor vremuri punându-şi şi sufle­
unui sistem de guvernare miop. moarte timpurie. tul; şi trupul în slujba aceiuiaş
*De o superbă ironie e şi nuvela Dormi în pace, prietene Vasile 1 idéal, nu mai sunt. Dar sufletul lor
„Om şi Câine“, apărută tot în co­ AL. CIUR A trăeşte risipit pe paginile curat ti­
loanele „Orizontului*. părite. Sub câteva poezii am aflat
P. S. In numărul proxim vom publica
Cele mai de valoare lucrări lite- bucata „Om şi câne , pentru ca cetitorii numele lui M. Săulescu poetul
t
rare ale Iul, proză şi versuri, au noştri! să vadă felul de-a scrie al răpo­ „Săptămânei luminate“, şi-al ini­
apărut ţn volumul „Raze de }unâ“, satului V. E. Moldovan. mosului voluntar Cassian R. Mun-