Page 7 - 1925-01
P. 7

15-1. 1925                                  C  0  S  1  N  Z  E    A  N    A  --------------------------------  Pag. 1
                           Gândurilor mele...                              o  tăcere  grea  coprinse  pe  toţi:
                                                                           numai  pe  alocuri  răsărea  câte  un
                                 Dem. Gâlman                               cuvânt svârl.t repede şi cu foc.
                                                                             Iancu  fusese  iarăşi  la  patron,  la
                        Gânduri albe, flori de vise,                       „lipitoare“,  cum  ÎI  porecliseră  ei  şi
                       Lacrimi prinse ’n colţul genii,                     care  în  închipuirea  lor  avea  buzu-
                        fmpânzit-ai de vedenii                             nările  pline  cu  grămezi  de  galbeni
                        Zarea pleoapelor închise.                          furaţi  din  truda  lor  z lnică,  aşa  cum
                                                                                               ;
                                                                           le-a spus* o mai deunăzi omul acela
           Zarea pleoapelor închise      Mi-aţl adus înseninarea,          cu  glasul  puternic  şi  pe  care-l‘  ve­
           Vâ cuprinde'n ea pe toate,     Râsul apei curgătoare,           deau  încă  vorbindu-le  la  umbra
           Legănânda- vă curate,          $1 tot aurul din soare,          unui steag mare şi roşu.
           Gânduri albe, flori de vise    7roenitu-mi a visarea.             Neajunsurile,  care  ii  rodeau  de
                                                                           atâta  amar  de  vreme,  erau  sortite
                        Voi mi-aţi dat nemărginirea                        să  nu  mai  ia  sfârşit;  ulciorul  tot
                        Visului ce nu se poate,                            mergea  la  apă  şi  patronul  nu  vroia
                        Eu, strângându-vă pe toate,                        să  ştie,  că  s’ar  putea  sparge  într’o
                        Vam dat viaţa şi iubirea...                        zi!  —  In  sch'mb  curgeau  fâgădueli
                                                                           pestfe  făgădueli:  cu  ele  i-a  apucat
                                                                           toamna  şi  cu  ele  îi  va  apuca  şi
                                                                           iarna  în  locuinţele  năpădite  de
                                                                           apă  şi  mocirlă,  cu  pereţii  uzi  şi
                    G   R   E   V A                                        hârbuiţi  de  mucegai,  cu  copii  şi
                                                                           femei bolnave şi cu cei câţiva golo­
                                                                           gani  pe  zi,  pe  care  cătranul  lor  ii
                                O. M. ŞERBAN
                                                                           îneca mai toţi în rachiu...
      In negura  serii de toamnă fabrica   ne’nţelegere,  Iancu  era  acela,  care   Şi  dupăce  Iancu  îşi  isprăvise
    stătea  cu  lămpile  aprinse,  ca  un   căuta  să  împace  lucrurile;  şi  —   vorba,  se’ndreptă  spre  uşe  şi
    ochiu  păinjenit  de  nesomn.  In  lu­  Doamne  —  să-l  fi  văzut  cu  ochii   porni acasă.
    mina  nedesluşită  dimprejur,  clădiri   lui  senini  şi  frumoşi  şi  cu  pletele   Afară,  pâcia  rece  a  serii  îl  lovi
    ciudate  se  îngrămădeau  acoperite   lui  aurii,  ce  şi-le  scutura  de  pe   ca  un  sloi  de  ghiaţă.  Se  încheiă  la
    de  grinzi  ferece  te;  câte  un  coş  se  frunte  în  valuri,  ca  grâul  bătut  de   piept,  îşi  îndesă  mâinile  în  buzu-
    ridica în pâclă svelt, ca un trunchiu   vânt,  —  să-l  fi  văzut  aşa  vorbind   nări  şi  se  înfipse  în  negura,  ce  se
    de  brad  uriaş,  împovorând  aborul  încet  şi  răspicat  patronului  trântit  ţesea  tot  mai  groasă.  Abia  făcu  însă
    toamnei cu rotocoale cernite de fum.  pe  canapea,  c-re  prin  fumul  ha­  câţ  va  paşi,  când  din  ceaţă  de
    Prin  văzduhul  împânzit  umbre  gi­  vanei  ii  z  cea  tot  „Iancule  dragă“,   unde  va  răsună  ciripitul  unei  voci
    gantice săgetau cruciş şi nouri rătă­  cu  toate  că  de  mult  l-ar  fi  svârlit   atât  de  cunoscute  lui  Iancu,  încât
    ciţi  de  fum  alergau  orbiţi  de  lu­  peste  poartă,  dacă  înlăturarea  lui   cu  tot  frigul  toamnei.  îl  năpădise
    mină  printre  zidurile  înegrite,  unde   n’ar  fi  stârnit  printre  muncitorime   aşa  o  ’năbuşală  de  paricâ  cine  ştie
    un  vuet  prelung  şi  necontenit  tre­  lucruri,  la  care  însuşi  patronul,  cât   ce  friguri  şi-ar  începe  cu  el  jocul
    mura  ca  un  murmur  venit  din  fun­  de  tare  era  de  inimă,  nu  se  gândea   lor  nebun.  Şi  ’ntr’o  clipă  se  găsi
    dul pământului.                    tocmai cu dor...                    în  faţa  unei  fete  tinere  şi  a  unei
      Intr’una din cârciumile răsărite în   Iancu  trăia  singur,  locuia  singur,   femei  mai  în  vârstă,  hncu  ştia  prea
    apropierea făbricii, muncitorii intrau   n’avea  pe  nimeni.  Despre  trecutul   bine:  era  fata  directorului,  a  „lipi-
    pâlcuri,  ştergându-şi  agale  frunţile   său  n'a  vorbit  nimănui  şi  nimeni   toerei“:  un  trandafir  crescut  din
    pline  de  sudoare  neagră.  încăperea   nu  ştia  de  unde  a  venit  prin  păr­  mărăcini, cum spunea el.
    boltită  şi  scundă  a  tavernei  se   ţile  acestea.  Se  spunea  pe  ici  pe   Apărut  aşa  de  odată,  ca  eşit  din
    umplu  repede  şi  nouii  veniţi  se   colo,  că  e  străin  venit  de  peste   pământ,  fata  tresări  vâzându-i  făp­
    aşezau pe la mese, sau se îngrămă­  hotare,  ba  că  e  neam  de  boer  scă­  tura  înegrită  de  întuneric  şi  ceaţă.
    deau  în  picioare,  pe  unde  dădea   pătat  şi  se  găseau  —  ca  'ntot-   Lui  Iancu  i-se  părea  şi  Iui  că  s’a
    Dumnezeu. Plutea ceva ca o încor­  deauna — şi guri rele, care şopteau,   pripit;  stătea  în  faţa  ei  amuţit  şi
    dare  printre  ei  şi  gălăgia  —  mult   c’ar  fi  vr’o  iscoadă  venită  de  cine   cu  inima  bătândă:  —  ar  fi  spus
    puţină  câtă  răsuna  —  fu  tăiată  în   şt  e  unde  şi  că’ntro  bună  zi  va   ceva,.,  dar  nu  ştia  ce...  Şi  inima
    clipa  în  care  un  tânăr,  mai  curăţel   trebui  să  şi  dea  el  arama  pe  faţă!   ii  svâcnea  aşa  de  tare,  de  se  temea
    ca  ei,  intră,  închizând  după  sine   — Dar toate acestea nu făceau decât  să nu-i fie auzită...
    uşa, ce sbârnăia din geamuri.      să-l  pue  pe  Iancu  în  lumini  şi  mai   Când  îl  simţi  aşa  în  faţa  ei,  fata
      Avea  între  douăzeci  şi  cinci  şi   ciudate, să-l smu'gă din şirul oame­  îşi  veni  în  fire  şi-i  îngână  câteva
    treizeci  de  ani  şi  muncitorii  ii  zi­  nilor de rând şi să-l îmbrace aproape   cuvinte  cu  sfială.  Pentru  Iancu  so­
    ceau  Iancu  „cărturaru*,  că  era  tare   cu  un  nimb  de  idei,  pe  care-1  ştiau   sise  mântuirea!  Rătăciseră  dintrio
    învăţat  şi  fiindcă  nu  era  nedume­  cu  toţii,  ca  şi-ar  da  viaţa  pentru   plimbare  şi  —  ca  să  le  arate  calea
    rire,  pe  care  el  să  nu  le-o  limpe­  fericirea  celor  de  o  seamă  cu  el.  se duse repede în cârcimă dună
    zească cu vorbele lui sfătoase, eşite   Şi astfel Iancu era iubit şi răsfăţat.  un felinar.        .
    ca  din  gură  de  moşneag.  Muncitor             * *                             1  * *  *
    de  o  seamă  cu  ceilalţi,  era  cinstit          *
    de  tovarăşii  săi,  care  umblau  cu  el   ,In cârciuma plină cu oameni cu- '   Peste  un  ceas,  când  şedea  sin­
    aşa  cum  umblă  albinele  cu  regina  vintele Iui Iancu picau încete şi   gur  în  odaia  sa,  pe  Iancu  îl  nă­
    în stupul lor. Când se ivea vrio   limpezi. Şi când isprăvi de vorbit,  pădea sufletul.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12