Page 15 - 1925-02
P. 15
30—1. 1925 ------------------------------- - C O S I N Z E A N A ■ ■ - . . " Pag. 31
v ; ;
carte, fiindcă nimeni nu i-o dă şi privinţa, căreia nu mai rămâne acum Dată- fiind' legea *că: funcţiunea
nici nu-1 cârmuie în această terra nicio îndoială, dintre conducerea crează organul cu tristeţe privim în
incognito. învăţătura pentru el e o partidului maghiar din Ardeal \şi depărtatul viitor şi, şi ne vedem ur
ob’igîţie ca impozitul ori stagiul anumiţi agenţi ai comunismului in maşii, fără podoaba unghiilor,*,cheli
militar, nu o fericire dăruită“. ternaţional. Aceste legături tainice, şi ştirbi... « ^ ■
Credem că cei chemaţi au văzut s’au dat pe faţă cu prilejul ultimu - ŞL dacă; conform metepsihozei, su
acest adevăr $i-şi vor înieplini lui congres dela Braşov, provocâtrd fletul nostru călător, peste ‘câteva
datoria. - . sinuciderea tragică a advocatului mii de ani se va reîntoarce pe pă
Hajdu din Tg. Mureş, unul dintre mânt, desigur-că va încerca mari
POLITICE conducătorii partidului, complect decepţii... Acum câteva mii de-ani,
compromis, în această chestiune. Elfe strămoşii noştri din peşterile munţi
Un apel către partidele delà ni se par cu atât mai graye,.cn,c$t lor şi locuinţele lacustre, aveau res
noi. — D. Iuliu Maniu, preşedin partidul maghiar din Ardeal, diri pectabila înă’lţime de 2 metrhV-se
tele partidului naţional a adresat guit de magnaţii maghiari, n’ar pu luau la ^trântă cu urşii > şi stăruiau
deunăzi un apel către toate parti tea fi, în chip firesc, decât un ad oase cu măselele. Azi dacă friptul e
dele noastre din opoziţie', învitân- versar neîndurat al ideilor bolşe prea tare, aruncăm cuţitul şi*o svâr-
du-!e, ca pe temeiul unui program vice. Înţelesul unei acţiuni comune lim în capul bucătăresei. Atunci
comun, să se strângă laolaltă, al între aceste două extreme nu poale oamenii la 80—90 ani s$ însuraţi
cătuind o unică şi puternică tabără fi altul decât crearea unui front co încă cu fetişcane de 18 ani, căci
democratică. Apelul, în a cărui sin mun împotriva României. simţeau în ’ ei puternică pulsaţia
ceritate nici nu vrem să pătrundem, E bine să ne aducem aminte de vieţii... Azi, cum stăm? Desigur că
are un siugur cusur. E cam tardiv... ceeace s’a petrecut în Ungaria, Tn degenerăm. Şi iată ce mai'poate tn*
Şi, pentru a nu fi greşit înţeleşi, 19.19, ca să pricepem rostul nepotri semna progresul ştiinţei.
vom spune delà început, că aceeaş vitei alianţe. Şi atunci, contele Kâ- Fotografia prin T. F. F. — Intre
vină am fi găsit-o oricărui gest a- rolyi, văzând partida pierdută pentru Londra şi New York se fac actual
semănător, pornit delà oricare alt Ungaria, a preferat să-şi lase ţara mente experienţe cu ajutorul tele
şef de partid din România. Trim- pe mâna lui Bela Kun, crezând că grafiei fără fir. E vorba de încer
b ţa solidarităţii, ori de unde s’ar prin dezastrul Ungariei .va aduce cările cari se fee de a transmite o
auzi, răsună cu câţiva ani prea târ prăbuşirea tuturor, decât să con imagine la distanţă, întocmai ca o
ziu. E un concert instrumental pe simtă a se închina în faţa realităţi Megramă. ' . • ,
care nu-1 mai ascultă nimeni. Pa lor. Scena se repetă, oare, încă o-
tima politică a săpat dâre atât de dată, pe teritoriul românesc? In Amănuntele tehnice n’au fost încă
adânci între diferitele grupări, duş- divulgate, şi, dealtfel, credem, că
mănirile dintre oameni, şi nu acele orice caz, noi toţi suntem preveniţi nici n’ar fi uşor de înţeles pentru
şi ne vom purta în consecinţă.
dintre oamenii de mâna* a şaptea, marele public. Importante sunt numai
sunt atât de ascuţite, neînţelegerile rezultatele. Iată totuş, o scurtă des
s’au prelungit atât de dureros, în DIFERITE criere a procedeului întrebuinţat.
cât aceiaş români, cari erau gata • Filmul fpţografic e aşezat pe un
acum cinci sau şase ani să-şi în Curiozităţi. — Un savant pro cilindru care se învârteşte. Circuitul
tindă mâinile. încredinţaţi că se pot electric transmiţâtor se produce
aduna laola'tă subt aceiaş steag de fesor german, drul Schiller, enunţă printr’o rază de lumină care trecie
în teorie ceeace veacurile au arătat prin film, acţionând asupra unei file
revendicări cetăţeneşti, astăzi se pri în practică dureroasă, anume că fotoelectrice. Prin acest procedeu,
vesc cu duşmănie, în cel mai bun ştiinţa joacă pentru viaţa omului,
circuitul obişnuit al T. F. R. se sta
caz cu neîncredere, şi palma care rolul unui... frigorifer. Cu cât pe su bileşte şi ilustreţ a e reprodusă de
stătea întinsă, frăţeşie, s’a strâns prafaţa creerului nostru se ivesc în- o peniţă foarte subţire la staţia pri
demult în pumn ameninţător.
Apelul dlui luliu Maniu trebuia, tortochiate tot mai multe brăzdături, mitoare. '
văi şi dealuri, cu cât adunăm mai
Procedeul a dat până acum re
deci, să vie ceva mai din vreme. multe cunoştinţe, cu atâta pierdem zultate bune şi graţie lui ziarele vor
In 1919, ioamna, ar fi făcut minuni, zi de zi, din căldura zvăpăiată â
jn 1922, în primăvară, ar mai fi putea tipări aproape imediat foto
putut mântui ideea unei concentrări sentimentelor noastre. Strălucirea grafiile unor evenimente întâmplate
ochilor ni se şterge sub răceala ra- în ţări depărtate. Deasemeni, poate
democratice. Astăz', ne e teamă că ţiunei, părul ne cade şi patimile ni * face posibilă transmiterea la distanţa
nu va mai avea ecoul dorit. Cel se potolesc. Va veni un timp —, a iscăliturilor în transacţiile comer
puţin două, din cele trei partide
invitate să se unească, nu vor ră totuşi e departe încă de noi — când ciale, a urmelor de lăsate de rău
specia omenească va pierde dinţii, făcători, şi aşa mai departe.
spunde la chemarea ce li s’a adre părul, (îl pierde şi acum,) şi apoi
sat. Nimeni nu e în stare să în unghi le, căci doar ştiinţa prin des
toarcă vremea înapoi. Să ne resem coperirile ei uşurează tot mai mult
năm, şi să încercăm să ne orien funcţ unea acestor organe. In locul Cursul fin la Stoala de Menaj
tăm în prea complicata ţesătură a unghiilor pentru apărare şi scobit, din Oradea- Mare, /Str. Tache Ionescu
partidelor politice delà noi. No. 27 (fosta Kôrôs utca) se începe la
au apărut tot felul de cuţite, dălţi
Tovărăşii suspecte. — Ultimele şi arme; pentru adăpostirea capului 1 Februarie 1925 înscrierile la acest
curs se fac intre 7 şi 30 Ianuarie 1925.
evenimente politice din viaţa mino şi trupului în contra frigului s’au Elevele doritoare mai pot ’Învăţa pe.
rităţilor ardelene au proiectat fără născocit hainele şi căciutele; cât lângă menaj, pian, franceza, engleza şi
veste o lumină ciudată asupra unor pentru dinţi, se prepară mâncări tot tôt ce se ţine de lucrurile artistice.
tendinţe duşmănoase ţării noastre. mai puţin rezistente, cari, pentru a fi... Informaţiun-i se primesc- delà Direc
Direcţiunea.
ţiunea Şcoafei.
E vorba de suspecta tovărăşie, în măcinate, nu cer prea mari sforţări!
