Page 2 - 1925-02
P. 2

Pag. 18                                  C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                          30—1. 1925










                                  PREMIEREA LUI ION SLAVICI


                                                        DE SEBASTIAN BORNEMISA
                                                                                                        • .. î T   .' •    <
                   Numele     bătrânului   scriitor  opera  vecinică  a  lui  Ion  Slav  ci   Şi  acum  se’ncearcă  rehabili-
                 Ion  Slavici  se  ’nlănţuie  astăzi  se  poate  considera  ca  şi  ter­  tarea  scriitorului  şi  omului  Ion  -
                 din  nou  printre  preocupările  minată şi ceea ce scriitorul a pro­    Slavici.  Condee  suspecte  ple­
                 noastre  literare.  Se  discută  prin   dus mai târziu, trece subt un un-   dează  pentru  încoronarea  operii
                 toate  publicaţiile,  dacă  opera  ghiu  nou  de  apreciere  şi  de     aceluia,  care  a  târât  în  noroi
                 lui  de  patru-cinci  decenii  me­  constatare literară.                toată  curăţenia  acestei  opere
                 rită  sau  nu  să  fie  încoronată  cu   De  sigur,  că  în  ceea  ce  pri­  superbe  şi  a  infeudat-o  la  sfâr­
                 marele  premiu  naţional  al  Mi­   veşte  activitatea  literară  a  lui  şitul  vieţii  în  serviciul  dujma-
                 nisterului  de  Culte  şi  se  anga­  Slavici  până  la  începutul  aces­  nilor  noştri.  O,  înţelegem,  de
                 jează  deoparte  şi  de  alta  a  tui  veac,  ea  nu  poate  suferi  sigur,  manopera!  O  încoronare
                 discuţiilor  nume  ilustre,  pen­   nici-o  eclipsă.  Umbra  se  în­    a  activităţii  literare  a  lui  Ion
                 tru  a  convinge  mai  cu  uşurinţă  tinde  asupra  omului  numai  pe  Slavici  cu  un  premiu  „naţional“
                 de  ceea  ce  e  bine  sau  nu  să   la  1910,  când  scriitorul  Slavici   ar  însemna  o  uşurare  pentru
                 se facă.                            într’o  clipă  de  criză  materială   atâtea  cunoştinţi  care  poartă
                    Prozatorul  Ion  Slavici  este,   ajunge  în  desacord  moral  cu    asupra  lor  pecetea  trădării  de
                 fără  ’ndoială,  cea  mai  proemi­  societatea  românească,  căreia  neam  şi  ar  fi  o  deplină  justifi­
                 nentă  figură  a  mişcării  noastre  scriitorul  îi  aparţinea  nu  nu­  care  a  unei  acţiuni  nefaste,
                 literare  din  veacul  trecut  şi   mai  după  sânge  ci  şi  după  pe  care  au  desfăşurat’o  atâtea
                 numele  lui,  aproape  că  nici  nu   opera  sa  de  trei  decenii.  Tră-   condeie  simbriaşe  îh  1915—
                 mai  aparţine  vieţii  noastre  li­  eşte,  desigur,  vie  în  amintirea   1916.
                 terare  de  azi.  El  formează  o   noastră  a  tuturor  frământarea       Dar  Ion  Slavici  nu  poate  fi
                 verigă  puternică  din  pleiada     de-atunci.                          premiat!  împotriva  acestei  mon­
                 junimiştilor,  şi  smuls  din  cercul   Scriitorul  rătăcit  şi  ajuns  în   struozităţi  morale  se  ridică  una­
                 acesta  de  glorii  consacrate,  el   desacord  cu  sufletul  neamului   nima  conştiinţă  a  tuturor  ace­
                 probabil,  nu  ar  mai  putea  rezista  său   a   fost   decapitat   fără   lora  care  şi-au  făcut  un  crez
                 la  acerba  critică  contimporană,   milă  de  cuvântul  sobru  şi  cla­  din  ideea  naţională  şi  care
                 care  nu  înţelege  de  loc  să     sic  al  poetului  Octavian  Goga,   şi-au  jertfit  însăş  viaţa  lor  pentru
                  desfacă  opera  scriitorului  de  întruchipat  în  acel  articol  me­   a  vedea  întruchipate  visurile  de
                  personalitatea sa. De-aceea când    morabil,  care  avuse  titlul  :  A   veacuri  ale  neamului  românesc!
                  vorbim  de  proza  lui  Ion  Slavici,  murit un om.                     Peste  aceasta  conştiinţă  nu  se
                  de  s'gur,  că  nici  unuia  dintre   Şi  în  adevăr,  din  clipa  aceea   poate  cu  o  uşurinţă  condam­
                  noi  nu-i  trece  prin  minte  să  ser  itorul  Ion  Slavici  a  fost  un   nabilă  trece  şi  nu  credem,  că
                  se  entuziasmeze  de  scrisul  său   dispărut  din  viaţa  noastră  so­  ilustra  comisiune  ‘instituită  a
                  de  pe  la  1912  încoaci,  ci  fie­  cială  şi  literară.  Activitatea  sa   decerne  premiul  acesta  na-
                  care  căutăm  motivele  aprecierii  ziaristică  din  1915—1916  ală­    ţ  onal,  —  va  putea  să  desfacă
                  noastre  în  volumele  lui  ante­   turea  de  dujmanii  noştri  n’a  opera  literară  de  personalitatea
                  rioare,  străbătute  de-un  suflu   făcut,  decât  să  ne  şteargă  şi   autorului  ei,  pentrucă  ar  fi  să
                  cald  de  idealizare  a  vieţii  ar­  cele  din  urmă  regrete  pentru   se  condamne  pe  sine  însăş  şi
                  deleneşti  delà  sfârşitul  veacu­  scriitorul  îngropat  cu  viaţă  de  să-şi  distrugă  chiar  temelia  şi
                  lui  ai  20  lea.  Cu  aceste  scrieri  oprobriul public . . . .        rostul ei de- a fi_____
   1   2   3   4   5   6   7