Page 5 - 1925-02
P. 5

30-1. 1925                                 C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                          Pa«. 21
                                                                             Sunându-şi cadenţat paşii tari în
                                                                           jurul magaziei şi liniştindu-şi agi­
                                                                           taţia sângelui rând pe rând, se hotă-
                                                                           reşte  să  se  gândească  acasă  la  ai
                                                                           săi.  Şi  în  curând,  ca  pe-un  magic
                                                                           geam  de  sticlă,  vede  ograda  lor
                                                                           plină  de  darurile  toamnei;  vede
                                                                           boulenii  lor  albi  ca  spuma,  cu
                                                                           coarnele mari şi lucii, trăgând li­
                                                                           niştiţi spre casă carul greu de po­
                                                                           rumb... Vede jocul în bătătura sa­
                                                                           tului... şi vede pe Ileana gătită ca
                                                                           o floare...
                                                                             Tresări.  Se  opreşte  încremenit.
                                                                           Gândurile  i  s«  împrăştie  ca  nişte
                                                                           păsărele speriate.
                                                                             —  Stai, cine-i acolo?
                                                                             —   ?
                                                                             —  Parola!?
    Turci repatriaţi de pe pământul grecesc, în cantonament provisor în împrejurimile dela Brusa
                                                                             —  }
    vate în sensul unui ideal de frăţie.  Turcii  sunt  dincolo.  Schimbul  de   La o anume distanţă cineva vine
    Patima omenească nu îngăduie însă,  populaţie, cu toate jerifele şi dure­  drept  spre  el.  De  s gur  cineva  cu
                                                                                              :
    după cât se pare, convieţuire paş­  rile pe cari le-a scormonit pretu­  gânduri ascunse...
    nică între popoare de altă credinţă  tindeni,  va  avea  aceasta  u mare   — Stai, cine-i acolo?
                                                                   r
    şi de alt sânge, amestecat laolaltă  fericită, că va uşura renaşterea Tur­  Necunoscutul nu se opreşte. 11
    pe acelaş colţ de pământ. Deci, în  ciei  în  spiritul  tradiţiilor  musul­  vede aevea cum vine drept spre el.
    loc de a stărui în urmărirea unei   mane.                                 Santinela  simţeşte  o  fulgerare
    himere,  voinţa  tuturor  a  preferat   Experienţa a fost făcută, cu pre­  trecându-i prin oase. Mâinile-i tre­
                                                             1
    divorţul  pentru  totdeauna  într’o  ţul unor reale suferinţ , cari au plătit,
                                                                           mură grozav. Ridică arma în dreptul
    căsnicie în care, vreme de câteva  astfel liniştea z lei de mâine. Pro-   ochilor şi trage...
    veacuri, liniştea şi armonia nu s’au  b’ema m noritâţilor a găsit astfel, în   O bubuitură prelungă, cutremură
    putut înstăpâni.                   Orient, o rezolvare, care seamănă   văzduhul,  trezind  ecourile  nopţii
      Până acum, o puternică minoritate  cu tăierea curagioasă a celebrului   departe, mai departe.
    grecească trăia în Turcia, după cum nod gordian. Va fi găsit exemplul     Nenorocitul necunoscut se clă­
    numeroşii Turci locuiau pe teritoriul  acesta  demn  de  imitat  şi  pentru   teşte odată înainte, pe urmă înapoi
    Greciei. De data aceasta, o linie de  centrul Europei? Cin ştie, poate că   şi’— se prăbuşeşte.
    demarcaţie precisă a fost trasă între soluţia, ori cât ar părea de drastică,   L-am dat gata,’se gândeşte Ni­
    cele două ţări. Grecii sunt aici,  e, dintre toate, cea mai eficace...  cuiae  Dandea,  încercuit  deodată
                                                                           de-un şuvoiu de gânduri indiferente,
                                                                           şi-şi continuă drumul în jurul ma­
                   S   A   N    T  I  .  N  E   L   A                      gaziei. Intunerecul şi singurătatea
                             TEODOR MURĂŞANU                               tulburate  o  clipă,  cad  în  echilib­
      Caporalul, un ciot de om cu faţa  oară  el  trebue  să  treacă  peste  a-   rul de mai înainte.
    afumată, cu mustaţa rasă scurt, cu  ceastă încercare, de frică şi de cu­
    capela  trasă  adânc  pe  urechi,  cu  tremur din viaţa fiecărui recrut.  Numai departe, unde va la cazarmă,
    doi ochi  cari sclipesc înainte, ca   Toate datorinţele şi răspundeiile   bubuitura  de  armă  a  provocat  o
    două  fire  de  jaratec,  stă  răzimat  de sentinelă i-au fost tălmăcite şi   nelinişte îngrijorătoare.
    într’o rână şi repetă cine ştie pen­  răstălmăcite de dom’ căprar. Câtă   Patrula  de  alarmă  a  fast  pusă
    tru a câtea oară :                 instrucţie  a  luat  el  în  ziua  aceea,   imediat în m'şcare ...
      —  Sentinela nu dă voe nimănui  e  de-ajuns s’o  spună bocancii lui     Rezultatul anchetei se rezumă în
    să se apropie. îndată ce ai obser­  dubiţi deabinelea delà căLâiu spre  modul  următor:  „La  o  distanţă
    vat pe cineva că-ţi vine în faţă,  degetele picioarelor.               de  200  de  paşi  de  magazia
   î îl somezi odată, a doua oară... —    Lui  Nicuiae  Dandea  nici  odată   cu  explozibilele  se  găsia  un
    Nu s’a oprit? — C'anţ! — Tragi !   în viaţa lui nu i-s’a părut mai pu­  spin  uriaş,  care  se  clătia  de  vânt
      Nicuiae Dandea încordat, ţeapăn  stiu  şi  mai  întunerec  pe-afarâ,  ca   când  într’o  parte,  când  în  alta.
    ca o luminare de stearină înaintea  în noaptea aceasta. Singur-singurel,  Santinela, f.ind în buna credinţă că
    caporalului, la fiecare vorbă a ace­ măsurând cu pasul aspiu. cadenţat  se  apropie  un  individ  cu  gânduri
    stuia îşi isbeşte călcăieie bocanci­ namila de magazie, într’o linişte în- ascunse, somând reglementar şi ne­
    lor deodată cu degetele la cape ă : soăimântătoare, cel mai mic foşnet  primind  niciun  răspuns,  a  tras.
      — Trăiţi dom’ căprar!... ’nţeles  eh  ar  din  iarba  uscată,  îl  face  să   P.umbul  a  lovit  tulpina  spinului,
    dom’ căprar...!                    tresară  In  tat  momentul  îşi  duce   netezând o drept pela mij'oc. Spi­
      Noaptea următoare f ăcăul este   repede mâna pe patul armei. Ii sunt  nul s’a prăbuşit în întunerec..
    aşezat, după toate formele regula­  proaspete î i memorie toate pove­     Dimineaţa la raport Nicuiae Dan-
    mentului, de sentinelă la magazia  ţele  domnului  căprar.  Şi  Nicuiae   dca a fost bătut pe umăr de însuş
    de  explozibile  situată  la  o  bună   Dandea,  în  sufletul  lui  curat,  le   colonelul,  care  i  a  justificat  uzul
    distanţă de marginile oraşului şi de  simţeşte greutatea până în adâncuri  armei, propunându 1 pentru deco­
    zidurile cazarmelor. Pentru întâia  şi le urmează orbeşte.             raţie.. ,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10