Page 6 - 1925-02
P. 6

Pag.  22  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  O  S  1  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - -  30-1. 1925



                                   ODISEIA UNEI SĂSOAICE DIN HOMOROD


                     Este interesantă viaţa unei simple  luat-o cu  toate acestea la  dânsul,-  1848, iar după înfrângerea unguri­
                   fete  de  ţăran  sas  din  Homorodul   ca profesoară la cele două fetiţe ale  lor la Şiria în 1849 a fugit la Bucu­
                   Oltului, care duce o viaţă plină de  lui.  (Omer  Paşa  mai  avea  şi  alte   reşti. Aici a cunoscut pe Ana şi a
                   peripeţii şi moare la o vârstă înain­ soţii).                           luat-o în căsătorie. Din Bucureşti
                   tată ca baroneasă franceză, într’un   Când Ana a ajuns la confirmare  tânăra pereche a plecat în Franţa,
                   pompos  castel  din  sudul  Franţei.  Omer  Paşa  s’a  prezentat  înaintea   unde şi-a cumpărat o moşie, aşe-
                   In  cele  ce  urmează  descriem  pe  preotului reformat din Bucureşti şi  zându-se definitiv acolo.
                   scurt aventurile acestei săsoaice.  i-a cerut, să fie imediat cununat cu  Din aceasta nouă căsătorie Ana
                     In satul Homorod de lângă Olt,                                        a avut doi copii: un băiat şi o fată,
                   judeţul  Târnava  Mică  trăia  pela                                     cari s’au naturalizat şi au crescut
                   începutul secolului trecut un ţăran,                                    ca francezi.
                   cu numele George Simonis om cu                                            Baroneasa Ana de Braunecker nu
                   o familie destul de număroasă. Cel                                      şi-a uitat niciodată de rudeniile ei
                   mai mic dintre copii s’a născut la                                      din Homorod, cu cari a intreţinut
                   17  Nov.  1832,  primind  din  botez                                    legături toaţă viaţa şi cărora le tri­
                   numele de Ana.                                                          metea foarte adeseori din compo­
                     Bătrânul Simonis avea multă a -                                       ziţiile sale.
                   tracţie cătră muzică, lucru, care de                                      Nu  arareori  saşii  din  Homorod
                   altcum se observa destul de des în                                      jucau valsuri după compoziţia baro-
                   societatea  ţăranilor  saşi.  Talentul                                  nesei Ana, fiica ţăranului Simonis.
                   bătrânului l’au moştenit aproape toţi                                   Baroneasa Ana Braunecker care a
                   copiii. In deosebi feciorul cel mai                                     daschis ochii într’un leagăn atât de
                   mare a ajuns de o rară dibăcie pe                                       modest în satul de pe malul Oltului,
                   terenul  muzical,  aşa  că  în  scurtă                                  a murit înainte cu zece ani la adânci
                   vreme a fost angajat ca instructor     BARONESA ANA BRAUNECKER          bătrâneţe în saloanele unui somptuos
                   pentru  pian  la  familiile  mai  de                                    castel din Sudul Franţei.
                   seamă din Braşov.                                                         Viaţa ei este destul de interesantă
                                                       dânsa,  promiţându-i  că  o  va  lăsa
                     Mai târziu feciorul lui Simonis  să-şi păstreze religia reformată.    pentru a fi descrisă aci.
                   a trecut în ţară la Bucureşti, unde   Şi astfel Ana Simonis fiica ţăra­
                   a fost foarte bine primit de familiile  nului din Homorod * junse soţia ce­
                   boierilor  de  pe  atunci  şi  apreciat   lui  mai  puternic  om  de  pe  atunci   IN SERILE DE MAIU
                   pentru seratele sale muzicale.      din Bucureşti. In aceasta calitate a   AUREL POP
                     George Simonis, — aşa-1 chema,  venit în 1850 la casa părintească,
                   şi pe fecior — a dus cu el la Bu­   însoţită  de  o  număroasă  suită  şi   In serile acestea cu-atâta feerie.
                   cureşti  şi  pe  sora  cea  mai  mică   aducând  bogate  daruri  părinţilor,   Când mii şi mii de stele alunecă pe
                   Ana, pentru a uşura oareşcum po­    cari plângeau de bucurie.                                      [cer,
                   vara părintelui de acasă.                                               Când luna ’şi varsă 'n valuri văpaia
                                                         După  câtăva  vreme  şi-a  dus  şi
                     Ana încă avea îndeletniciri muzi­ părinţii la Bucureşti. Una dintre su­                      [arginţie
                   cale şi era atractivă mai ales prin   rori  a  avut  şi  ea  noroc  şi  a  luat   Şi frunza aren tremur doar vrajă
                   deşteptăciunea ei şi prin trăsăturile   în căsătorie pe medicul de casă al                    [şi mister.
                   regulate ale feţei.                 Paşei,  iar  alta  pe  consulul  italian
                     Se  întâmplă,  că  înti’o  seară  să   Baselli.                       Când liniştea divină îşi tinde-a ei aripă
                   asiste la un concert dat de fratele   Din căsătoria Anei cu Omer Paşa   Şi firea obosită îşi doarme somnul
                                                                                                                     [greu,
                   ei la familia unui boier şi guverna­ s’a născut un băiat, care era bucuria
                   torul militar a Bucureştilor, atot­  cea mai mare a fericiţilor părinţi.   Aş vreă să-mi fii aproape, să
                   puternicul Omer Paşa. Acest gene­   Băiatul însă n'a avut noroc să tră­                Istrăjueşti o clipă
                   ral  turc  îşi  trăgea  originea  din   iască. La o preumblare cu trăsura   Singurătatea tristă a sufletului meu.
                   Croaţia, dar în 1828 a dezertat din  caii s’au speriat, — trăsura s’a răs­             #>
                   armata austriacă pentru credinţele   turnat şi copilul a suferit mai multe
                   salejnaţionale şi a trecut la Turci,   contusiuni grele în urma cărora şi-a   SURÂSUL TĂU
                   unde a îmbrăţişat legea Islamului.  dat  sfârşitul.  Moartea  copilului  a   D. SCURTU
                   A  murit  în  1871  ca  generalissim   răcit  legăturile  de  dragoste  între
                   al armatei turceşti.                cei doi soţi şi nu peste multă vreme   Surâsul tău a fost grăunte
                     Şi cum zic marele şi puternicul   Omer Paşa a divorţat de Ana. Tur­   Sădit în inima-mi pustie...
                   Omer Paşa era şi el de faţă la con­  cul  a  lăsat  însă  soţiei  divorţate  o   Şi-apoi sărutul tău pe frunte,
                   certul Iui Simonis, şi observând în   rentă viageră bogată, pentru a duce  Pe ochii ’nchişi, pe-obraji, pe gură
                   asistenţă pe tânăra Ana, s’a îndră­  un trai liniştit şi fără griji.    a fost a soarelui căldură
                   gostit  de  dânsa'şi  voia  să  o  ia  în   Norocul însă a urmărit-o din nou,  Ce l-a făcut curând să ’nvie!
                   căsătorie. Ana era însă prea tânără,  căci peste câtăva vreme de singură­ Şoptirea-ţi dulce azi suspină
                   nici  nu  era  confirmată  (Saşii  au  tate  s’a  măritat  cu  tânărul  baron   Mângâietor din floare'n floare,
                   serbătoarea  confirmării  fetelor  la  austriac Braunecker, care a luptat   Ca un zefir într’o grădină
                   vârsta  de  16  ani.)  Omer  Paşa  a  alături de ungurijn revoluţia! dela  Scăldată de parfum şi soaref
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11