Page 12 - 1925-3-4

Pag. 44 C O S I N Z E A N A 15/28-1!. 1925

INTRE SALBATECIE Şl CIVILIZAŢIE...

PÂSTRÂNDU-ŞI încă toate superstiţiile şi tradiţiile ei, africa începe să se europenizeze

Africa nu mai e de mult conti­ nu tocmai atât de nepărtinitoare,— sud. Populaţia indigenă a început
nentul sălbatec pe care ni l-au o vie mişcare de eliberare s’a por­ să înţeleagă însemnătatea situaţiei
transmis cărţile de geografie de altă nit, dela război încoace, mai ales sale economice, după ce, demultă
dată. Antropofagi nu mai există în coloniile britanice din Africa de vreme, şi-a dat seama, că bogăţiile
aproape nicăeri. Şefii de triburi au pe cari le exoloateazâ europenii au
început să-şi comande automobile ceva mai mare valoare decât cio­
la Paris, iar poliţia africană între­ burile de sticlă colorată, penele
buinţează, în foarte multe ţinuturi, strălucitoare sau ştofele bălţate, cu
motocicleta. încetul cu încetul, civi­ cari. la început, fuseseră amâg ţi.
lizaţia europeană trece pe celălalt Aceşti oameni înapoiaţi şi singu­
ţărm al Mediteranei, punând la în­ ratici, cari trăiau încă în vârsta
demâna unei rase plină de vigoare, omului de piatră şi-şi aprindeau
şi mult mai inteligentă decât se focurile lor cu amnarul, cari nu
crede, toate mijloacele necesare văzuseră vreodată o armă de foc şi
pentru a ieşi din întunecimea unde se luptau încă tot ca pe vremea
se găseşte încă. Puterile coloniale, Cruciadelor, n’au putut fi ţ nuţi
Anglia şi Franţa în deosebi, pri­ mult timp în ignoranţă. Au simţit,
vesc spre această redeşteptare a mai întâi, forţa şi preţul banului,
Africei cu o satisfacţie şi o teamă acest talisman cu care se cumpără
deopotrivă de îndreptăţite. Cu sa­ orice. Au desluşit, încetul cu înce­
tisfacţie; căci această operă.de ci­ tul, rostul legăturilor comerciale,
vilizaţie se datoreşte prezenţei lor taina complectă a schimbului de
în acele depărtate regiunipu tea­ mărfuri. Mulţi dintre ei, în decursul
mă, căci deodată cu ; ieşirea din războiului mondial, au fost aduşi
sălbătecie, în ţările coloniale se; pe fronturile europene, unde n’au
desemnează o puternică năzuinţă O figură interesantă din Africa: învăţat numai mânuirea meşteşugită
Marcus. Garvey, preşedintele unei
spre independenţă. ------ ?—7 Tigi panaricarte, care are înscrisă in _a—armelor,_ci _ail_ yâzut. cum se
Dacă ar fi să ascultăm unele in­ program lozinca : Africa a Afri- varsă sânge omenesc, pentru reali­
formaţii din sursă germană, — poate \ ; . ' cânilor! zarea unui ideal. Au început să
ştie ce însem­
nează patria, cât
preţ are liberta­
tea, şi cum se
moare pentru
mândria unui
steag.
Africa, nu mai
încape nicio în­
doială, e pe cale
să renască. Lo­
cuitorii ei sunt
de o rezistenţă
uimitoare, înviţî
repede deprin­
deri noui şi asi­
milează progre­
sele ştiinţifice cu
pofta’de mâncare
nesăţioasă a tu­
turor popoarelor
trezite brusc la
lumină. Faptul,
că regele din
Dahomei între­
buinţează astăzi
pentru drumurile
sale un admira­
bil Fiat italie­
nesc; faptul că
In Sudanul francez Mareşalul Franchet d’Esperdy a fost primit în localitatea Burem de femeile indigene cu
strigăte şi bătând în palme. In fund se văd zidurile înalte ale acestui sat de negri, supuşi loiali ai Franţei. trupele eutărui