Page 14 - 1925-3-4

15/28-11. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 45

trib din Maroc sunt înarmate cu arme împotriva cărora nu se poate rezista mareşalului Franchet d’Esperey ma­
Manlicher; faptul că, indigenii din decât cu doze energice de chinină. rele caid Uemi ag el Mnir, altă­
Transvaal preţuiesc însfârşit cum se Cine ar crede? — ţânţarii sunt în dată adversar al Franţei, astăzi
cuvine pietrele scumpe pe care en­ orice caz mai periculoşi dt cât cele­ prieten al ei, după ce a fost învins
glezii le culeg din fundul pămân­ lalte animale feroce; jaguari, pan­ în sângeroasa luptă dela Tit Poate
tului altora; toate aceste sunt nu­ tere etc. pe cari daca le laşi în să creadă cineva, câ simpatia pe
mai un început. Ceea ce se va pace, te lasă şi ele. care acest dârz şef african o arată
I schimba, peste zece, douăzeci de astăzi Franţei e sinceră? Aparenţe­
ani, va fi sufletul african, înăuntrul le, adesea, sunt înşelătoare, — zice
căruia abia acum se face ziuă. un proverb francez, traducând ast­
Superstiţiile şi obiceiurile barbare fel o constatare care e a tuturor
mai dăinuiesc încă aproape pretu­ timpurilor şi a tuturor popoarelor.
tindeni. Civilizaţia europeană nu s’a Aparenţele sunt liniştitoare pen­
aşezat deocamdată deasupra lor tru Franţa şi în ţinuturile din jurul
decât ca o coaje superficială. Aceşti f uviului Niger.
sălbateci n’au apucat să se de­ Mareşalul Franchet d’Esperey a
prindă decât cu folosul maşinei. fost bine primit pretutindeni. La
N’au ¿juns să descifreze, în adân­ Darsa-Zume, de pildă, au fost or­
cime, toate secretele ei. ganizate în onoarea ilustrului oaspe
Dealtfel, comunicaţia cu Africa mari jocuri rel gioase. Jocurile au
se isbfşte încă de obstacole foarte fost prezidate chiar de regele din
primejdioase. O misiune franceză, Dassa, un anume Zumalu, care are
în frunte cu mareşalul Franchet optzeci de ani, e orb, şi şi-a câşti­
dEspferey, a străbătut de curând . r. gat o faimă de invidiat prin bună­
partea apuseană a Africei, dela ho­ tatea şi dreptatea lui. Zumalu, în­
tarul Marocului până în regatul Da- conjurat de miniştrii săi... goi, de
homei, urmând multă vreme cursul Mareşalul Franchet c’Esperiy, oprindu-se marele „fetişist“ şi de sclavii înge-
râului Niger şi oprindu-se la Ko- in drumul său de inspecţie din Africa nunchiaţi, stătea călare pe calul său
tonu pe ţărmul golfului Benin. Dru­ înaintea unui pluton de spahii, cari supra- de sărbătoare...
veghiază drumul dela Beni Abbes în deşert
mul e lung de 3439 kilometri, din­ Calul lui Zumalu se deosebeşte
tre cari 2000 de-acurmezişul Saharei. In mijlocul Saharei, misiunea fran­ de ceialalţi cai printr’o particulari­
Neplăcerile unei asemenea călătorii ceză a avut o în’âlnire interesantă. tate destul de hazlie. E... de lemn.
nu se pot înşira numai în câteva La Ualen, care e oaza centrală a Povestea sa merită să fie spusă.
cuvinte. Nopţile, în Sahara, sunt deşertului, a ieşit în întâmpinarea Ca toţi ceilalţi regi, semenii şi ri-
extrem de reci. In
aproprierea golfu­
lui Benin sunt nă-
buşitor de fierbinţi.
Vreme de optspre­
zece nopţi, nimeni
nu doarme în pat;
e drept, însă, ca
nisipul deşertului
ţine Ioc de un ex­
celent divan. Că­
lătorii sunt salutaţi,
de-alungul Siharei,
cu focuri vesele de
armă; dar au tot
dreptul să se tea­
mă şi der altele.
Ei nu sunt chiar
ameninţaţi să moa­
► ră de sete, dacă se
aprovizionează din
belşug, dar sunt
siliţi să-şi econo­
misească proviziile
aşa demult încât
preferă să se spele
numai cu apă... de
Colonia. De-alun­
gul fluviului Niger,
vrăjmaşii cei mai
mari sunt... ţânţarii,
purtători vestiţi de Un rege al unei seminţii negre venind la Paracu pe calul ¡său coperit cu velinţe~scumpe pentru a-şj

friguri ucigătoare, prezenta omagiile sale mareşalului Franchet_d’Esperey.