Page 19 - 1925-3-4

15/28-11. 1925' - C O S I N Z E A N A Pag. 51

IO AN POP-FLORANTIN:

„ŞTEFANIADA“,
epopee istorică naţională în 47 de
rapsodii.

Deşi ca neam, avem un trecut
plin de sbuciumări şi bcgat în fapte
epice, în literatură ne lipseşte o lu­
crare mai de seamă în domeniul
/. AL. BRĂTESCU-VOINEŞTI: IN LUMEA DREPTĂŢII
epopeii serioase. încercări mai mari
„CARTEA ROMANEASCĂ“ 50 LEI ori mai m'ci toate însă slabe, au
fost în tot cursul vremurilor. Bo-
In întretăierea atâtor curente lite­ şi cu legătura de hrizoave familiare
rare clasificate în bisericuţele a lor subţioară, a cucoanei Luxiţa din lintineanu ne-a dat: Iraianida,
o mulţime de isme mai mult ori mai „Neamul Udreştilor“. Durerea înă­ Heliade: Mihaiada iar N Densu-
puţin orientate ale scrisului de as­ buşită a babei din „Magheranul" şianu: Negriada. Doar singur Coş-
buc începuse o epopee măreaţă a
tăzi, se simţea accentuată nevoia ori a „Microbului“, suflatul încercat poporului nostru, lâsându-ne proba
reeditării unor cărţi bune dispărute al lui „Pană Trăsnea Sfântul", con­
de mult din circulaţia pieţii literare. flictul celor două lumi opuse din frumuseţii ei în minunatele bucăţi:
Instituţiile noastre’ de editură au „Neamul Udreştilor“ sunt pagini Moartea lui Fulger, Fragment epic,
Nunta Zamfirei, etc., dar spre pa­
observat şi ele acest lucru şi de veşnice de cea mai adâncă şi amă­ guba noastră, n’a mai continuat-o.
subt teascurile'harnice ale „Culturii nunţită pătrundere psihologică. Ici
In 1904 pentru sărbătorirea lui Şte­
Naţionale“ şi-ale „Cărţii Româneşti“ colo se strecoară şi o notă de ironie fan cel Mare, Guvernul a dat lui
au început să se reverse peste lar­ („Conu Alecu“ ’ori cap. II. din Şt. O. losif misiunea de-a compune
gul ţării asemeni unor solii dragi, „Microbul“), dar o ironie dureroasă.
cărţ'le altor vremuri mai liniştite. Peste tot asemeni unui văl de argint, o epopee din istoria Domnului săr­
A reapărut între noi scrisul lapidar, povestirile îmbracă pânza duioşiei. bătorit. Temparament liric. losif a
dat ciclul „Din zile mari“ .şi-apoi a
viu, şi concentrat al lui Chendi, colţul E nota caracteristică în care autorul părăsit planul. Deci în acest gen a-
trad ţional de viaţă ardelenească îşi învăluie eroii cu dragoste şi cu vem numai încercări şi fragmente.
din cele „Două Iubiri“ ale părintelui milă ; mai ales acelea calde amin­
Agârbiceanu, scrisul potolit şi şlefuit tiri ale copilăriei în „Sâmbătă“ şi Acum, bătrânul scriitor loan Pop-
Florantin, alătură acestor încercări
ca o oglindă limpede al lui Odobescu, „Moartea lui Castor“ ori acele mici şi „Ştefaniada“ D-sale. Cartea e
şi-acum în urmă minunata „In Lu­ capod’ opere pline de-o durere mută
mea Dreptăţii" a dlui Brătescu care sunt „Microbul", „Magheranul" împărţită în capitole şi fiecare ca­
Voineşti. Vom schiţa-o în câteva şi mai ales „Puiul“. Limba e limpede pitol în mai multe „rapsodii“.
cuvinte pe aceasta din urmă. A-i ca apa ochiurilor de munte şi stitlul Subiectul e închegat din imag -
aduce laude dlui Brătescu-Voineşţi, şlefuit şi condesat la forma cea mai naţia autcrului şi din întâmplările
acum când scrisul dsale e cunoscut simplă. Ca o ilustrare a celor ce-am acelor vremuri, păstrate în letopi
de toţi şi peste tot, când e aşezat spus dăm ca model sfârşitul turnat seţele cronicarilor. Partea I-4: „Ră­
de mult în istoria literaturii noastre par’că în bronz din „Puiul“ rămas sărit de Soare", cuprinde copilăria
într’un loc de frunte, ar fi nepotri­ singur şi rănit în iarna care s’a şi tineraţea lui Ştefan până ajunge
vit. Cartea apărută întâiu la 1908 lăsat grea, pe când toţi ai săi au Domn. In a II a : „Uriaşul“, îl vedem
şi de-atunci mereu retipărită, e şi sburat departe,departe înţările calde. ca Vodă, în volbura luptelor, iar
acum tot atât de preţuită şi cetită „La marginea lăstarului un puiu de pre­ „Apusui Soarelui“, partea a lll-a,
ca şi atunci. In cele trei sute şi ceva peliţă, cu aripa ruptă, stă zgribulit de aduce sfârşitul şi moartea Voevo-
frig. După durerile grozave de până adi­
de pagini e prinsă ca într'o icoană neaori, urmează acum o piroteală plăcută. dului. Cartea e dedicată armatei
măiastră, arhaică şi potolită, asemeni Prin mintea lui fulgeră crâmpeie de ve­ întru creşterea patriotismului, dar
unui foc mocnit ce se mistuie în denii... mirişte... un cărâmb de cismă pe limbi ei vrând poate să se apropie
sine, viaţa familiară a unei clase de care urcă o furnică.. aripa caldă a ma­ de cea a cronicelor vechi, e plină
mei. Se clatină într’o parte şi într'alta,
mici boieri, cinstiţi şi buni. Toate şi pică mort, cu degetele ghiarei împre­ de inversări. Poate că în loc de
tipurile sunt luate din această clasă unate ca pentru închinăciune“. unele întâmplări imaginate ar fi
în stingere şi peste tot e zugrăvită Am recetit cartea cu fiorui cald fost mai bine ca autorul să evoace
virtutea. Bunătatea şi blândeţa e pe care numai sufletele prieteneşti măreţele lupte dela Codrul Cosmi-
caracteristica fiecărui personagiu. şi farmecul sfânt al artei ţi-1 poate nului, Podul înalt, ori Baia, cari
Nici un viţiu şi nici o răutate. Eroii trezi. Şi dacă acum la fântâna ei se sunt numai în treacăt atinse. Despre
toţi iubesc muzica, florile, sunt dar­ adapă sufletul alor două generaţii, faptele creştineşti, mănăstirile lui
nici şi trăesc retraşi între cărţi şi, una care se duce şi alta care Ştefan nu-i nimic, deşi sunt o ca­
în mijlocul naturii. De-aici conflictul vine, e semn că multora le va mai racteristică a Domniei lui. — La
adânc dar fără isbucniri aprinse, în fi carte de căpătâiu. Adevărata artă sfârşitul cărţii sunt note bio-şi bib­
inadaptabilitatea lor la lumea din trăieşte veşnic, afară de timp şi de liografice cu reproduceri de scrisori
jur pe care n’o înţăleg. De-aici ne­ şpaţiu. In noua ediţie, dupăce cele­ particulare şi recensii favorabile din
bunia lui Andrei Rizescu din ro­ lalte au trecut de mult, cartea dlui presă. Venită acum când nu se mai
manul condensat în 92 de pagini, Brătescu-Voineşti e o mângâiere scrie în acest gen, Ştefaniada măr­
purtând titlul cărţii, şi de-aici ră­ şi-o binefacere. Păcat numai de eşte numărul încercărilor noasţre de
tăcirea pe ştrăji cu mintea pierdută greşelile de tipardestul de numeroase. epopee,